Cel mai mare exercițiu de apărare civilă de după cel de-al Doilea Război Mondial: Finlanda pregătește populația pentru 72 de ore fără curent și fără apă potabilă

După ce a intrat în NATO cu o graniță de peste 1.300 de kilometri cu Rusia, Finlanda își scoate acum populația civilă la cel mai mare exercițiu de apărare civilă organizat în Europa de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, notează Associated Press.

Peste 2.000 de oameni, printre care voluntari și studenți, exersează la Kuopio, în centrul țării, un scenariu în care rețelele de electricitate și de apă ar fi fost doborâte de atacuri cibernetice, iar amenințarea rachetelor rusești planează asupra zonei.

Care este miza exercițiului derulat de finlandezi

Miza aplicației este una foarte concretă: autoritățile locale și oamenii obișnuiți trebuie să exerseze ce ar face dacă țara ar fi atacată în realitate. Infrastructura critică a orașului intră în scenariu ca primă țintă, iar reacția se antrenează la firul ierbii, nu doar în birourile administrației.

Așa că buncărele și adăposturile subterane rezolvă doar o parte din problemă. Ele oferă o oarecare protecție împotriva rachetelor, dar nu apără împotriva campaniei de sabotaj și de perturbare pe care, potrivit oficialilor occidentali, Rusia ar desfășura-o în toată Europa. Aceasta ar fi presupus incendii provocate, atacuri asupra instalațiilor de alimentare cu apă și asupra centralelor electrice, plus drone trimise cu scop de sabotaj în spațiul aerian al Uniunii Europene.

Muhonen leagă apărarea țării de mentalitatea finlandezilor obișnuiți

Granița cu Rusia se întinde de la Marea Baltică până la Cercul Polar Arctic. Până în 2024, când a aderat la NATO alături de Suedia, după invazia pe scară largă a Ucrainei ordonată de Vladimir Putin, Finlanda era pregătită să se apere în fața Rusiei în mare parte pe cont propriu.

Colonelul în rezervă Asko Muhonen, cel care a organizat exercițiul de la Kuopio, spune că apărarea țării nu stă doar în armată, ci și în „mentalitatea” finlandezilor obișnuiți, dispuși să-și asume responsabilitatea pentru securitatea statului. Referitor la originea acestei mentalități, ofițerul o pune în bună măsură pe seama recrutării obligatorii, menținută în Finlanda inclusiv după prăbușirea Uniunii Sovietice.

Nu toți tinerii sunt încântați de perspectiva stagiului militar. Jyry Pietikainen, în vârstă de 23 de ani, instruit să administreze noaptea adăpostul din Kuopio, a explicat de ce merge oricum mai departe.

„Este datoria noastră să servim și să protejăm această țară, așa cum au făcut-o cei dinaintea noastră. De aceea ne bucurăm de independență”, a spus recrutul.

Ucraina a arătat că adăpostul contează mai mult decât rezistența lui

Mai mult, Muhonen consideră că Finlanda trebuie să învețe din experiența Ucrainei. Cel mai mare adăpost din Kuopio poate primi 7.000 de persoane, însă ucrainenii au uneori doar câteva minute ca să ajungă la o stație de metrou sau la o parcare subterană. Adică oamenii au nevoie de un adăpost aflat la îndemână, care să ofere o formă de protecție, nu neapărat de unul construit să reziste unui atac nuclear.

Dmytro Untila, student ucrainean de 20 de ani la universitatea din Kuopio, era acasă, în Odesa, pe 24 februarie 2022, când rachetele rusești au lovit orașul în prima zi de război. S-a adăpostit în holul de la intrarea în bloc, pentru că nu avea unde altundeva să meargă.

Întrebat dacă un antrenament de acest tip ar fi ajutat, tânărul a răspuns că da, „pentru că nimeni nu știa că se poate întâmpla așa ceva”.

Savon Voima a găsit autocolante pe punctele vulnerabile ale rețelei

Cea mai mare amenințare pentru infrastructura energetică din regiunea Kuopio rămâne, în mod obișnuit, vremea: ninsorile abundente și furtunile, a precizat Juha Räsänen, director general al companiei de electricitate Savon Voima. De la invazia Ucrainei și de la decizia firmei de a nu mai cumpăra biocombustibil rusesc, numărul atacurilor cibernetice asupra rețelei ar fi crescut semnificativ, susține acesta.

Ba mai mult, anul trecut inginerii au descoperit cel puțin zece autocolante lipite pe zone deosebit de vulnerabile ale infrastructurii energetice. Și alte companii din Finlanda le-ar fi găsit, fără să știe de unde provin. Deasupra liniilor electrice au fost observate și drone, iar cei responsabili nu au fost identificați.

„Dacă ar avea loc o explozie în acel punct, ar putea distruge un baraj întreg”, a declarat Räsänen.

Directorul companiei admite că protecția totală nu există, motiv pentru care insistă ca oamenii să se poată descurca singuri cel puțin 72 de ore, dacă se întrerupe curentul sau dacă apa devine nepotabilă. De cealaltă parte, Serviciul finlandez de securitate și informații a transmis că a analizat „o gamă largă de observații” și că nu a găsit nimic îngrijorător.