38 de grade în septembrie și secetă extremă: ce spune ANM despre ploile de la finalul săptămânii
Toamna a început în România cu recorduri de căldură, iar prognoza meteo pentru septembrie 2026 nu anunță deocamdată o schimbare. Temperaturile vor rămâne peste normalul perioadei nu doar în această lună, ci și la începutul lui octombrie, a anunțat Elena Mateescu, directorul Administrației Naționale de Meteorologie.
Miercuri, maximele ar putea urca din nou aproape de pragul caniculei în vestul țării.
Temperaturile urcă din nou spre pragul caniculei în vestul țării
Actualizarea prognozei de vineri, pentru intervalul 7 septembrie – 5 octombrie, indică un semnal robust pentru temperaturi medii peste normele calendaristice. Adică o primă lună de toamnă mai caldă decât în mod obișnuit, cu prelungire în primele zile din octombrie.
Începutul acestei săptămâni rămâne calm din punct de vedere meteorologic, cel puțin până la jumătatea intervalului, iar maximele vor oscila între 25 și 32 de grade, cu mici variații de la o zi la alta. Pe ansamblu, valorile scad ușor, însă vremea se menține frumoasă.
Ulterior, situația se schimbă în vestul țării, unde termometrele ar urma să se apropie din nou de limita zilelor de caniculă.
„Miercuri este posibil din nou să ne apropiem de pragul unei zile de caniculă în partea de vest, în Câmpia de Vest, mai precis, 34-35 de grade”, a explicat directorul ANM la Digi24.
Recordurile de căldură au căzut la 69 de stații meteo
Căldura neobișnuită a produs deja o serie de borne istorice. Ziua de 5 septembrie a devenit cea mai caldă zi cu această dată de când se fac măsurători meteorologice în România, cu recorduri consemnate la 69 de stații.
Termometrele au arătat 38 de grade la Drobeta-Turnu Severin și 34 de grade în Capitală. Mai mult, dimineața următoare a adus și temperaturi minime record.
„Iar în această dimineață, în continuare temperaturi minime record. La două stații, Calafat și Băilești, chiar recorduri lunare”, a precizat Elena Mateescu.
Ploile revin joi, după șase luni cu precipitații sub normal
O schimbare ar putea apărea spre finalul săptămânii, când meteorologii așteaptă un semnal pentru precipitații. Ar fi prima ploaie semnificativă după un an agricol extrem de secetos, 2025-2026.
Din martie până la finalul lui august, șase luni consecutive au adus la nivelul României cantități sub normele lunare, cu numai 290 de litri pe metru pătrat. În acest context, țara se confruntă în prezent cu secetă pedologică extremă și chiar hidrologică.
Semnalul nu este însă unul pentru cantități mari de apă. Chiar și 20-30 de litri pe metru pătrat ar putea conta pentru agricultură și pentru bazinele hidrografice din interiorul țării, mai ales că fermierii ar trebui să fie acum în plină campanie de însămânțare de toamnă. Rapița ar fi trebuit deja finalizată, iar orzul și grâul ar trebui să înceapă.
„Cu siguranță aceste lucrări vor fi întârziate pe fondul secetei și al lipsei de apă, al insuficienței apei în sol”, a avertizat directorul ANM.
Septembrie și octombrie se comportă tot mai des ca lunile de vară
Temperaturile de la începutul acestei toamne se înscriu într-o tendință urmărită de meteorologi în ultimii ani. Potrivit Elenei Mateescu, statistica arată că prima lună de toamnă, și chiar octombrie, capătă tot mai des caracteristici de vară.
Vestul României rămâne printre zonele cele mai fierbinți și în perioada următoare. Este aceeași regiune care a fost polul căldurii în vara anului 2026, acolo unde au fost emise primele coduri roșii, extinse apoi, la finalul lunii iunie, în aproape toată țara.
„Prima lună de toamnă și chiar și octombrie, deja statistica ne arată că vorbim mai degrabă de vară. Și iată, temperaturile zilei de ieri au confirmat acest lucru”, a punctat directorul ANM.
Referitor la sezonul rece și la momentul pornirii încălzirii, meteorologul a precizat că este prea devreme pentru o prognoză exactă. Climatologic, iarna nu aduce în România volume mari de precipitații, mediile lunare din decembrie, ianuarie și februarie situându-se între 35 și 45 de litri pe metru pătrat. Asta nu exclude episoadele cu ninsori și strat de zăpadă, cel puțin în zona montană.
„Este încă departe sezonul de iarnă, însă statistica ultimilor ani ne-a arătat că iernile în România sunt din ce în ce mai blânde și cu cantități reduse de precipitații”, a declarat Elena Mateescu.