Alimentul „sănătos” din coșul de cumpărături care te poate trimite la spital. Bacteriile care provoacă infecții grave

Cei mai mulți români pun în coș punga cu salată verde tocată fără nicio ezitare, convinși că iau produsul cel mai curat de pe raft. Specialiștii în siguranța alimentară o încadrează, dimpotrivă, printre cele mai riscante alimente din supermarket. Nu pentru că leguma ar fi de vină, ci pentru tot ce i se întâmplă între câmp și punga sigilată.

De ce cel mai periculos aliment din supermarket pare cel mai sănătos

Cina rapidă are un tipar. Salată gata spălată, o bucată de pui, dressing la sticlă. Dacă a doua zi apar greața și durerile de burtă, degetul se îndreaptă spre carne.

De cele mai multe ori, e o suspiciune greșită. Experții în siguranța alimentară atrag atenția că infecția poate porni exact de la produsul ales cu gândul că e cea mai bună variantă pentru sănătate. Adică de la frunzele verzi, tăiate și închise în plastic.

Explicația ține de linia de producție. Cuțitul industrial rupe țesutul plantei, iar din tăietură se scurg sucuri și lichid. Punga se închide peste ele, transportul aduce urcări și coborâri de temperatură, iar înăuntru se instalează un microclimat în care microorganismele se înmulțesc rapid.

Mai mult, ce pare un singur produs este de fapt o combinație. Amestecurile ambalate strâng frunze din câmpuri diferite. Adică e suficient un lot infectat pentru ca procesarea și amestecarea să împrăștie bacteriile în mii de ambalaje identice.

Riscul nu începe în fabrică, ci pe câmp

Contaminarea nu apare abia la ambalare. Bacteriile se pot fixa pe frunze încă din cultură, prin sol, prin apa de irigații netratată, de la animalele sălbatice sau de pe mâinile oamenilor care recoltează.

Ulterior, fiecare etapă multiplică problema. Drumul până la fabrică, spălarea, tăierea și amestecarea cresc șansele ca microbii veniți de pe o singură parcelă să ajungă în tot lotul.

Ce bacterii ajung în punga de salată

Umezeala din ambalaj și frunzele rănite prin tăiere fac din salata la pungă un mediu bun pentru agenții care declanșează infecții digestive. Patru dintre ei apar constant în avertismentele privind siguranța alimentelor.

Escherichia coli, ale cărei tulpini pot duce la crampe puternice, greață și infecții intestinale severe. Salmonella, care se traduce prin febră, vărsături, dureri abdominale și diaree. Listeria monocytogenes, cea mai problematică dintre toate pentru gravide, vârstnici și pacienții cu imunitate slăbită, la care poate provoca complicații grave.

Iar Campylobacter, pus în mod obișnuit pe seama cărnii crude de pasăre, poate ateriza și pe legume, prin contaminare încrucișată.

Ce nu îți spune eticheta „spălat și gata de mâncat”

Inscripția de pe ambalaj liniștește cumpărătorul mai mult decât ar trebui. Procedura industrială de spălare scade încărcătura de microorganisme, însă nu o duce la zero.

Pe de altă parte, clătirea sub jet, acasă, nu repară nimic. Poate chiar adăuga un risc: dacă tocătorul, cuțitul, chiuveta sau mâinile nu sunt curate, frunzele se contaminează în propria bucătărie.

Așa că prevenția se face la raft și în frigider. Căpățâna întreagă rămâne o variantă mai bună, fiindcă nu trece prin tăiere și amestec industrial, fără ca asta să însemne că nu poate fi contaminată deloc.

Punga se citește cu ochiul înainte de a ajunge în coș. Se lasă pe raft ambalajele în care s-a adunat lichid, cele cu frunze care încep să se închidă la culoare și cele cu plasticul spart.

Regula frigiderului nu are excepții: salata ambalată stă permanent la temperatura indicată de producător și se mănâncă până la data-limită de pe etichetă.

Ba mai mult, contaminarea încrucișată rămâne greșeala clasică din bucătăriile din România. Legumele nu se taie pe placa sau cu cuțitul folosite înainte la carne crudă, decât după o spălare serioasă, cu apă și detergent.

Cel mai periculos aliment din supermarket nu se dă, prin urmare, de gol prin miros sau prin aspect. Poate fi chiar produsul luat de pe raft cu convingerea că faci alegerea corectă.