Bugetul UE 2028-2034 intră în negocieri dure: statele se pregătesc pentru o reducere de peste 100 de miliarde de euro față de propunerea Comisiei

Guvernele statelor membre ale Uniunii Europene se pregătesc pentru o reducere de peste 100 de miliarde de euro a propunerii de buget pentru perioada 2028-2034, în condițiile în care negocierile privind următorul cadru financiar multianual intră într-o etapă decisivă, iar statele membre rămân profund împărțite asupra nivelului cheltuielilor și priorităților de finanțare. Propunerea Comisiei Europene, prezentată în iulie 2025 și completată în septembrie același an, se ridică la aproape 2.000 de miliarde de euro în prețuri curente pentru cei șapte ani, echivalentul a 1,26% din venitul național brut al UE.

Președinția irlandeză a Consiliului UE urmează să prezinte în octombrie o nouă „cutie de negociere“, documentul care va constitui baza pentru discuțiile politice dintre statele membre. Potrivit informațiilor citate de Politico, noua variantă ar putea include reduceri de peste 100 de miliarde de euro față de propunerea inițială a Comisiei.

Germania și statele net contributoare cer reduceri de ordinul sutelor de miliarde

Presiunea pentru diminuarea bugetului vine în special din partea Germaniei și a unui grup de state care consideră că nivelul propus de Comisie este prea ridicat în raport cu contribuțiile naționale pe care ar trebui să le suporte.

Germania, Danemarca, Țările de Jos, Austria, Suedia și Finlanda au cerut ca viitoarea bază de negociere să pornească de la un volum de cheltuieli care să poată fi finanțat realist de statele care suportă cea mai mare parte a contribuțiilor la bugetul comunitar. Potrivit informațiilor publicate în presa europeană, aceste state au cerut chiar reduceri de câteva sute de miliarde de euro față de propunerea Comisiei.

Poziția lor reflectă o dispută mai amplă asupra modului în care ar trebui folosiți banii europeni într-o perioadă în care UE trebuie să finanțeze simultan apărarea, competitivitatea industrială, securitatea energetică, migrația, tranziția verde și cercetarea, fără a majora semnificativ povara financiară asupra bugetelor naționale.

Comisia a conceput deja următorul buget ca pe o restructurare majoră a cadrului financiar european. Fondurile sunt grupate într-un număr mai mic de categorii, iar politica de coeziune și agricultura sunt integrate în Planurile Naționale și Regionale de Parteneriat.

„Prietenii Coeziunii“ se opun reducerilor

În tabăra opusă se află grupul celor 17 state reunite sub denumirea „Prietenii Coeziunii“, care pledează pentru menținerea unui buget european consistent și pentru protejarea fondurilor destinate dezvoltării regionale.

Italia, Spania și Polonia se numără printre statele care susțin această poziție. Pentru aceste guverne, fondurile de coeziune reprezintă un instrument important pentru finanțarea investițiilor și reducerea diferențelor economice dintre regiunile Uniunii.

Disputa este relevantă și pentru agricultura europeană. Propunerea Comisiei păstrează politica agricolă comună în centrul arhitecturii bugetare, dar o integrează într-un sistem mai larg de planuri naționale și regionale. Comisia propune ca finanțarea pentru agricultură, coeziune, pescuit și alte priorități să fie gestionată într-un cadru mai flexibil.

Consiliul a făcut deja progrese tehnice pe această arhitectură. La sfârșitul lunii iunie, statele membre au convenit asupra unor poziții parțiale privind fondurile de coeziune, iar pe 29 septembrie au ajuns la o poziție de negociere pentru viitorul sprijin european destinat pescuitului și acvaculturii. Dimensiunea financiară finală rămâne însă dependentă de acordul asupra întregului MFF.

Agricultura devine unul dintre principalele puncte de conflict

Parlamentul European încearcă, la rândul său, să își construiască poziția asupra viitorului buget, iar dezbaterile dintre comisiile parlamentare complică procesul.

Una dintre disputele centrale privește Politica Agricolă Comună, care gestionează subvențiile acordate fermierilor și care, în arhitectura propusă de Comisie, ar urma să fie inclusă în Planurile Naționale și Regionale de Parteneriat.

Comisia pentru agricultură din Parlamentul European susține o poziție mai fermă pentru păstrarea unui cadru distinct pentru PAC și contestă ideea ca aceasta să fie absorbită în noua arhitectură fără garanții suplimentare. În același timp, alte comisii parlamentare consideră că menținerea structurii generale propuse de Comisie ar facilita ajungerea la un acord.

În cadrul propunerii inițiale, aproape jumătate din bugetul european este concentrat în categoria dedicată oamenilor, regiunilor și comunităților. Comisia estimează circa 865 de miliarde de euro pentru această zonă, în care intră politica de coeziune, agricultura și alte forme de sprijin pentru state și regiuni.

Parlamentul trebuie să își grăbească poziția

Negocierile dintre guverne și Parlamentul European se desfășoară în paralel, iar calendarul devine tot mai strâns.

Parlamentul și-a propus să își stabilească poziția asupra viitorului buget până în noiembrie, astfel încât negocierile cu statele membre să poată începe în ianuarie 2027. Eurodeputații nu au ultimul cuvânt asupra dimensiunii totale a MFF, însă trebuie să își dea acordul asupra cadrului financiar și negociază cu Consiliul asupra structurii și regulilor programelor.

În interiorul Parlamentului există însă întârzieri provocate de suprapunerea competențelor mai multor comisii, în special cele pentru buget, agricultură și dezvoltare regională.

Miza este cu atât mai mare cu cât alegerile naționale programate în mai multe state membre în 2027 ar putea complica suplimentar negocierile. Guvernele încearcă să evite ca procesul să intre în faza electorală fără o bază solidă de compromis.

Irlanda încearcă să obțină un compromis până la sfârșitul anului

Președinția irlandeză are rolul de mediator între pozițiile divergente ale statelor membre. Dublin nu și-a prezentat public până acum o poziție finală asupra nivelului reducerilor, insistând că discuțiile sunt încă în desfășurare.

Consiliul confirmă că Irlanda trebuie să avanseze negocierile astfel încât liderii europeni să poată discuta o versiune revizuită a cadrului financiar la reuniunea Consiliului European din octombrie. Obiectivul oficial este obținerea unui acord politic până la sfârșitul lui 2026.

Termenul este important deoarece acordul dintre state trebuie urmat în 2027 de adoptarea actelor legislative necesare, pentru ca noul buget să poată intra în vigoare la 1 ianuarie 2028 fără întreruperea finanțărilor europene. Adoptarea cadrului financiar multianual în Consiliu necesită unanimitatea statelor membre, după care Parlamentul European trebuie să își dea consimțământul.

Un buget mai mic ar schimba prioritățile UE

Propunerea Comisiei a fost construită tocmai pentru a răspunde unor presiuni financiare și geopolitice noi. Ea prevede 409 miliarde de euro pentru competitivitate și cercetare, 200 de miliarde pentru acțiunea externă și o creștere substanțială a finanțării pentru apărare, securitate și migrație.

În același timp, Comisia propune până la 100 de miliarde de euro care ar putea fi mobilizate pentru Ucraina în perioada 2028-2034, în funcție de evoluția necesităților.

Problema pentru statele membre este că aceste noi priorități concurează pentru resurse cu politici tradiționale precum agricultura și coeziunea. O reducere de peste 100 de miliarde de euro față de propunerea Comisiei nu ar însemna doar un buget total mai mic, ci ar obliga guvernele să decidă care dintre aceste domenii vor suporta cea mai mare parte a ajustării.