Val de falimente în România: cel mai ridicat nivel al insolvențelor din ultimii opt ani

România atinge în 2026 recordul ultimilor opt ani: peste 5.250 de companii au cerut insolvența în primele nouă luni ale anului, cu 11,7% mai multe decât în aceeași perioadă din 2025. Este cel mai ridicat nivel din 2018 încoace, arată o analiză CITR realizată pe baza datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului. De această dată, presiunea nu mai lovește doar firmele mici, ci tot mai multe companii mari intră în incapacitate de plată.

Companiile mari, în linia întâi a crizei

Între ianuarie și septembrie 2026, 5.250 de firme au intrat în insolvență, față de 4.698 în aceeași perioadă din 2025. Dincolo de cifra totală, schimbarea reală stă în tipul companiilor afectate.

Numărul firmelor cu active de peste un milion de euro ajunse în insolvență a crescut cu 65%, de la 86 la 142. Pentru companiile cu active de peste patru milioane de euro, avansul este și mai abrupt: de la 17 la 41 de proceduri, o creștere de 141%.

„Anul trecut spuneam că se închide cortina pentru companiile zombie, iar datele din 2026 arată că presiunea a urcat la companiile mari. Totalul insolvențelor crește moderat, dar numărul companiilor cu active de peste 4 milioane de euro intrate în procedură este mai mult decât dublu, iar aici se schimbă natura riscului”, a declarat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

Reprezentantul CITR atrage atenția că printre semnalele de avertizare se numără scăderea marjelor, creșterea îndatorării și acumularea restanțelor către furnizori, mai ales la firmele cu capital insuficient.

Agricultura și construcțiile, motorul creșterii insolvențelor

Din cele aproximativ 550 de proceduri suplimentare înregistrate în primele nouă luni, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, 94 provin din agricultură și 97 din construcții. Cele două sectoare au generat practic întreaga creștere la nivel național.

În agricultură, numărul insolvențelor a urcat cu 52,5%, cu peste 90 de proceduri în plus față de anul trecut. Sectorul se confruntă și cu o deteriorare accelerată a indicatorilor financiari: rata creditelor neperformante a urcat de la 2,7%, în octombrie 2024, la 9,8%, în martie 2026.

Construcțiile nu stau mai bine. Numărul insolvențelor a crescut cu peste 10%, iar primele trei trimestre din 2026 au depășit pragul de 1.000 de companii intrate în procedură. În schimb, comerțul și industria prelucrătoare au consemnat scăderi ușoare, de aproximativ 5%, respectiv 6%.

Moldova, zona cea mai lovită de valul de insolvențe

La nivel regional, Nord-Estul țării a înregistrat cea mai mare creștere a numărului de insolvențe, de 21,8% în primele trei trimestre din 2026.

Vasluiul și-a dublat numărul de proceduri, Bacăul a urcat cu 48,5%, iar Suceava cu 42,1%. Creșteri importante au mai fost raportate în Bistrița-Năsăud, de 77,6%, Vrancea, de 69%, Arad, de 41,2%, Brașov, de 37,8%, și Hunedoara, de 30,8%.

Singura regiune în care numărul insolvențelor a scăzut a fost Nord-Vestul, cu 5,7%. Reduceri au fost raportate și în Cluj, cu 15,2%, Bihor, cu 11,9%, și Sălaj, cu 41,4%. Constanța a consemnat, la rândul ei, o scădere de 15,1%.

Bucureștiul rămâne principalul centru al insolvențelor din România, cu peste 860 de cazuri, aproximativ 18% din total. Numărul procedurilor a crescut aici cu 4,1%, sub ritmul înregistrat la nivel național.

De ce prăbușirea unei firme mari poate trage după ea zeci de furnizori

Creșterea insolvențelor la companiile mari contează nu doar prin valoarea activelor implicate, ci și prin efectul de domino asupra partenerilor de afaceri. Când o firmă mare nu-și mai plătește furnizorii, aceștia pot ajunge, la rândul lor, în dificultate, mai ales dacă depind de acele încasări pentru cheltuielile curente.

Riscul este mai ridicat pentru firmele cu lichidități reduse și capital insuficient, care au puține resurse pentru a absorbi întârzierile la plată. În România, creditul comercial, prin care furnizorii livrează bunuri și servicii înainte de a încasa banii, rămâne o sursă importantă de finanțare pentru companii, ceea ce amplifică riscul de contaminare în lanț.

„Pentru companiile încă viabile, momentul intervenției decide cât se mai poate salva”, a subliniat Paul-Dieter Cîrlănaru.

Consumul slab pune presiune suplimentară pe firmele românești

Creșterea insolvențelor vine pe fondul unui consum tot mai slab. În primele opt luni din 2026, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 5% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

În august, vânzările au arătat o ușoară revenire, cu 0,5% peste iulie, ca serie brută, iar ajustat sezonier și în funcție de zilele lucrătoare, creșterea a fost de 2,3%. Comparativ cu august 2025, însă, avansul pe seria ajustată a fost de doar 0,1%.

Pentru companii, un consum mai slab înseamnă mai puține produse vândute și presiune pe venituri, în timp ce salariile, chiriile, materiile prime și finanțarea trebuie plătite în continuare. Când încasările nu mai acoperă obligațiile curente, problemele de lichiditate se transformă rapid în restanțe către furnizori și creditori.