Facturi la curent mai mari cu 20% pentru români. Centrala de la Cernavodă rămâne fără dată de repornire
Cu gazele mai scumpe și cu centrala de la Cernavodă oprită, facturile la energie vor crește față de 2025, a confirmat secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi. Oficialul nu a avansat o cifră finală. Totuși, consideră că scumpirile de 20% estimate de Asociația Energia Inteligentă ar putea deveni realitate treptat, în săptămânile și lunile următoare.
Facturile la energie cresc pe fondul scumpirii gazelor și al opririi de la Cernavodă
Scumpirea nu lovește doar România. Potrivit lui Bușoi, prețurile la electricitate vor depăși nivelul din 2025 în toate statele Uniunii Europene. Principala cauză este gazul natural, mai scump, al cărui preț se transmite în lanț și în cel al curentului.
În România, presiunea este însă dublă. Oprirea centralei de la Cernavodă i-a afectat pe cei care aveau cu SNN contracte pe un an, cu preț fix. Așa că aceștia au fost nevoiți să acopere cantitatea lipsă cu achiziții de pe Piața Zilei Următoare (PZU), fie din țară, fie din statele din regiune.
Referitor la nivelul scumpirilor, secretarul de stat a trimis la analiza independentă a Asociației Energia Inteligentă. Ministerul Energiei are o colaborare foarte bună cu această organizație, a precizat oficialul. Studiul vorbește de facturi mai mari cu 20%, iar Bușoi vede în această cifră un scenariu posibil, aplicat gradual, în funcție de evoluția situației.
Ministerul nu are încă datele finale, iar nici furnizorii de electricitate nu ar avea, deocamdată, o prognoză clară pentru perioada următoare. Oficialul a explicat de ce estimările rămân fluide.
„Calculele se schimbă de la o zi la alta”, a precizat secretarul de stat.
Centrala de la Cernavodă rămâne oprită după scăderea record a apei
Pentru unitatea de la Cernavodă nu există încă o dată de repornire. Bușoi a declarat pentru Agerpres că, în weekend, nivelul apei a coborât la un minim record. Iar acest lucru a pus în mișcare câteva dintre procedurile de siguranță ale centralei.
Regulile aplicate sunt internaționale și extrem de stricte. Odată ce apa scade atât de mult, se declanșează o serie de proceduri. Printre ele se numără sprijinul Apelor Române, care au făcut deja o evacuare controlată de la Iezer. Ulterior, ar urma alte evacuări de pe râurile Olt și Argeș.
Cu toate acestea, secretarul de stat consideră foarte puțin probabil ca centrala să fie redeschisă în următoarele aproximativ zece zile. Situația ar pune, astfel, o presiune suplimentară pe piața de electricitate.
Datele hidrologilor confirmă debitul scăzut al Dunării. Potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, debitul ar urma să rămână staționar, în jur de 1.200 m³/s, până marți. Apoi ar crește ușor, până la 1.350 m³/s, pe 18 octombrie. Valoarea rămâne sub media multianuală a lunii octombrie, de 3.900 m³/s.
În aval de Porțile de Fier, debitele vor crește ușor pe sectorul Gruia – Calafat și vor rămâne staționare între Bechet și Tulcea în prima parte a intervalului. Ulterior, creșterea se va extinde pe sectorul Gruia – Galați, în timp ce între Isaccea și Tulcea debitele vor fi relativ staționare.
Reprezentantul Ministerului Energiei a ținut să liniștească populația, după speculațiile apărute în presă în ultimele zile.
„Nu există nici cel mai mic risc, semn de întrebare legat de posibilitatea vreunui incident sau accident la Cernavodă”, a transmis Bușoi.
România importă energie aproape de limita capacității pe vârful de seară
Presiunea pe sistem se vede și în importuri. Potrivit secretarului de stat, România a importat pe vârful de seară 3.500 MW, aproape de capacitatea maximă de 4.000 MW.
Media zilnică a importului net ar fi între 1.000 și 2.000 MW, la un nivel apropiat de cel din vară. Totul depinde însă de vânt. Când producția eoliană crește seara, importurile coboară sub 1.000 MW, la doar câteva sute de megawați.
Mai mult, oficialul a indicat și țara de unde vine curentul în orele critice.
„Bulgaria a fost principalul nostru furnizor de electricitate în orele de seară şi asta generează un efect de creştere pe perioada următoare”, a punctat Bușoi.
Ministerul Energiei mizează pe Cernavodă, regenerabile și Mintia
Pentru a regla parțial sistemul energetic, secretarul de stat vede trei direcții. Prima este repornirea Cernavodă. A doua este punerea în funcțiune a cât mai multor capacități regenerabile. A treia, și cea mai importantă în opinia sa, sunt bateriile pentru stocare.
Transelectrica și ANRE ar accelera cât de mult se poate aceste proiecte, însă finalizarea investițiilor cere timp. Iar o parte din speranțe stau în Mintia. Bușoi speră ca centrala să își grăbească testele și să înceapă să livreze electricitate în Sistemul Energetic Național până la sfârșitul anului.
„Mintia, în primă fază, va aduce undeva peste 1.000 de megawaţi”, a mai declarat oficialul.