Ora de iarnă 2026: noaptea de 25 de ore care îți poate da peste cap somnul. Cum ne pregătim

Deși trecerea la ora de iarnă din 25 octombrie 2026 ne aduce o oră în plus de somn, mulți români s-ar putea simți mai obosiți în zilele de după schimbare. Ora câștigată nu acoperă somnul pierdut în săptămânile dinainte, iar ceasul biologic are nevoie de timp ca să se sincronizeze cu noul program.

De ce ora de iarnă 2026 te poate lăsa obosit, deși dormi mai mult

În România, ceasurile se dau înapoi în noaptea de sâmbătă spre duminică, 25 octombrie 2026. La ora 4:00 devine din nou ora 3:00, așa că noaptea va avea oficial 25 de ore.

Pe hârtie, schimbarea pare un câștig curat: duminică te poți trezi cu o oră mai târziu, fără să fi dormit mai puțin. Organismul nu se ghidează însă după ecranul telefonului. Corpul are un mecanism intern, reglat mai ales de lumină și întuneric.

Acest ceas biologic poartă numele de ritm circadian. El coordonează alternanța dintre somn și veghe, variațiile temperaturii corpului și secreția unor hormoni. Așa că, deși programul social se mută peste noapte, corpul are nevoie de câteva zile ca să țină pasul.

SOCIAL

Ora de iarnă 2026: românii dorm o oră în plus. Noaptea în care se dau ceasurile înapoi

Mai mult, ora câștigată nu șterge datoria de somn acumulată în săptămânile dinainte. Cine doarme constant prea puțin nu își recuperează odihna dintr-o singură noapte mai lungă.

Iar după schimbarea orei, întunericul se lasă mai devreme. Pentru mulți, asta înseamnă mai puțină lumină naturală după program, mai puțină mișcare afară și mai mult timp petrecut în casă.

Copiii și persoanele cu somn neregulat simt mai greu schimbarea orei

Efectele nu apar la toată lumea. Unii nu observă aproape nicio diferență. Alții se confruntă câteva zile cu somnolență, treziri mai devreme decât și-ar dori, probleme de concentrare și schimbări ale apetitului sau ale stării de spirit.

Printre cei care pot resimți mai puternic trecerea se numără copiii, persoanele cu un program de somn neregulat și cele care au deja tulburări de somn. Contează și ora obișnuită de culcare, expunerea la lumină și tipul de activitate profesională.

Copiii mici au rutine legate de mese, baie și ritualul de culcare. De aceea, pot continua să dea semne de somn după vechiul program. Părinții pot muta treptat, cu pași mici, ora de culcare și pe cea de trezire, păstrând ritualurile familiare.

Pe de altă parte, la adolescenți ritmul natural favorizează adormirea și trezirea mai târzii. Dacă școala începe devreme, schimbarea orei poate accentua temporar oboseala. Așa că somnolența din primele zile nu ar trebui pusă automat pe seama lenei sau a lipsei de disciplină.

Cum îți pregătești ceasul biologic înainte de 25 octombrie

Pentru majoritatea adulților sănătoși, nu e nevoie de o strategie complicată. Specialiștii în medicina somnului recomandă ore constante de culcare și trezire, fără privare de somn, și cât mai multă lumină naturală.

În zilele dinaintea schimbării, ora de culcare nu ar trebui modificată radical. Adulții au nevoie, în general, de cel puțin șapte ore de somn pe noapte, deși necesarul diferă de la om la om. Cine are un program strict poate muta ora de culcare sau de trezire cu aproximativ 15 minute.

Dimineața, lumina naturală este cel mai bun aliat. O plimbare după trezire, micul dejun lângă fereastră sau drumul pe jos spre serviciu ajută la reglarea ritmului. Chiar și pe vreme înnorată, lumina de afară este de regulă mai puternică decât cea din casă.

Seara, în schimb, iluminatul ar trebui redus, iar activitățile care țin mintea în alertă ar trebui limitate. Lumina telefonului și stimularea mentală pot întârzia adormirea la unele persoane.

Referitor la cafea, consumată după-amiaza sau seara, poate întârzia somnul și îi poate scădea calitatea. Ba mai mult, mesele și mișcarea la ore apropiate oferă corpului repere despre momentul zilei. Iar în weekendul schimbării nu e o idee bună să te culci foarte târziu doar pentru că dimineața ai o oră în plus.

Când oboseala de după schimbarea orei cere un control medical

Scăderea energiei și schimbările de dispoziție din această perioadă nu înseamnă automat o tulburare de somn sau depresie sezonieră. Pentru majoritatea oamenilor, organismul se adaptează în câteva zile.

Dacă oboseala nu trece și vine la pachet cu insomnie, somnolență excesivă în timpul zilei sau dificultăți serioase în activitățile obișnuite, este indicată o evaluare medicală.

Nici melatonina, hormonul implicat în reglarea somnului, nu ar trebui luată din reflex pentru a trece mai ușor la ora de iarnă. Momentul administrării și doza contează, iar folosirea nepotrivită poate să nu aibă efectul dorit. Pentru problemele de somn persistente sau înainte de orice supliment, recomandarea este o discuție cu medicul.