Nicușor Dan avertizează: Campaniile de dezinformare fac parte din războiul hibrid împotriva României

Dezinformarea a ajuns o amenințare directă la adresa securității naționale a României. Președintele Nicușor Dan a avertizat, miercuri, într-un mesaj transmis la o conferință organizată la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, că falsurile produc costuri reale pentru țară. Șeful statului cere instituțiilor o reacție rapidă și coordonată în fața campaniilor care fac parte din războiul hibrid.

Nicușor Dan avertizează că dezinformarea face parte din războiul hibrid împotriva României

Mesajul liderului de la Cotroceni a fost prezentat la conferința „Dezinformarea, provocare la adresa securității naționale”. L-a citit în sală Martina Orlea, consilier de stat în cadrul Departamentului Securității Naționale.

Nicușor Dan a pornit de la un diagnostic global. Statele se confruntă în ultima perioadă cu o intensificare a amenințărilor hibride, inclusiv pe zona informațională. Scopul acestor acțiuni este exploatarea vulnerabilităților sociale, amplificarea diviziunilor și influențarea felului în care oamenii percep realitatea.

Efectele nu se opresc în zona politică. Potrivit președintelui, dezinformarea produce costuri reale în domeniul securității, unde narațiunile false urmăresc să slăbească sprijinul public și încrederea în parteneriatele strategice ale României.

ACTUALITATE

Nicușor Dan, întâlnire cu Emmanuel Macron: atacurile cu drone din Marea Neagră, pe masa discuțiilor

Apărare

Nicușor Dan, după atacurile cu drone asupra a două nave: România va cere aliaților NATO echipamente de apărare

Iar statul român a pus deja acest lucru pe hârtie. Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025–2030 trece explicit campaniile coordonate de dezinformare printre componentele războiului hibrid desfășurat împotriva României. De aceea, fenomenul a devenit o prioritate de securitate națională și de bună guvernare. De asemenea, șeful statului a avertizat că falsurile nu mai apar la întâmplare.

„Nu mai vorbim despre episoade izolate, ci despre operațiuni coordonate, desfășurate pe mai multe planuri și sprijinite de tehnologie”, a punctat Nicușor Dan.

Cum afectează dezinformarea democrația și încrederea în instituții

Ultimii ani au arătat, atât în România, cât și în numeroase state europene, că manipularea informațională și interferența străină pot influența procesele electorale. Ba mai mult, pot adânci polarizarea societății și pot eroda încrederea cetățenilor în instituții.

Tehnologia accelerează fenomenul. Inteligența artificială, conținutul generat automat și viteza cu care circulă informația online fac ca un fals să ajungă la sute de mii de oameni înainte ca adevărul să poată fi verificat. Așa că, în contextul geopolitic tensionat de acum, spațiul informațional a devenit un teren suplimentar de confruntare.

Președintele a explicat și de ce miza depășește momentul unui scrutin. Falsurile se bazează pe relativizarea faptelor și pe amplificarea confuziei colective.

„Impactul dezinformării asupra democrației este profund tocmai pentru că nu țintește doar o opinie sau un vot, ci slăbirea încrederii cetățenilor în instituții”, a transmis liderul de la Cotroceni.

Ce soluții propune președintele împotriva falsurilor

Primul pas ține de felul în care lucrează statul. Șeful statului cere o coordonare mai strânsă între instituțiile cu atribuții în domeniu, astfel încât detectarea și reacția să fie rapide și coerente, nu fragmentate. Consolidarea coeziunii sociale și a rezilienței naționale devine, astfel, un obiectiv strategic.

Eficiența răspunsului depinde însă și de credibilitatea autorităților. Iar aceasta se construiește în timp, prin comunicare transparentă și pe înțelesul tuturor, acolo unde cetățenii chiar se informează.

Pe termen lung, Nicușor Dan vede mai multe direcții. Printre ele, educația media și digitală începând din școală, sprijinul pentru jurnalismul independent și pentru cei care verifică informațiile, dar și transparența platformelor online. Lista se completează cu un parteneriat real între stat, societatea civilă, mediul academic și sectorul privat.

În ceea ce privește temerile legate de cenzură, președintele a precizat că lupta împotriva dezinformării nu înseamnă îngrădirea libertății de exprimare. Dimpotrivă, înseamnă protejarea ei prin garantarea dreptului fiecărui cetățean de a decide pe baza unor informații corecte. Democrația se apără zilnic, a mai transmis el, prin cetățeni informați, instituții credibile și implicare activă în promovarea adevărului.

România și Scutul european pentru democrație

Uniunea Europeană a transformat apărarea democrației într-o prioritate strategică, a amintit președintele. În noiembrie 2025, Comisia Europeană a adoptat Scutul european pentru democrație, care propune o abordare integrată.

Planul are trei piloni. Primul vizează protejarea integrității spațiului informațional. Al doilea urmărește consolidarea instituțiilor, a alegerilor libere și a presei independente, iar al treilea creșterea rezilienței societății și a implicării civice.

Conform șefului statului, România contribuie activ la implementarea acestor măsuri și aduce în dialogul european propria experiență și bunele practici dezvoltate pe plan intern.

„România nu face acest efort singură”, a afirmat Nicușor Dan.