Cristina Trăilă, trimisă în judecată de DNA. Cum ar fi trebuit să producă 226.000 de găini bolnave o afacere de 13 milioane de lei

O fermă cu probleme sanitar-veterinare, un dosar de despăgubire de 13 milioane de lei, un funcționar care refuză plata și o întreagă rețea de influență politică mobilizată pentru înlăturarea lui. Aceasta este povestea descrisă de procurorii DNA în dosarul în care Cristina Trăilă, fost secretar general adjunct al Guvernului Bolojan, a fost trimisă în judecată.

Acuzația: complicitate la folosirea influenței în scopul obținerii unor foloase necuvenite.

Afacerea începe cu un focar de salmoneloză

În septembrie 2024, la o fermă avicolă din județul Vaslui, administrată de omul de afaceri Fănel Bogos, a fost confirmat un focar de salmoneloză.

Aproximativ 226.000 de păsări au fost vizate de măsurile de neutralizare.

Bogos a solicitat despăgubiri de aproximativ 13 milioane de lei, susținând că societatea nu era responsabilă pentru contaminare.

ACTUALITATE

Percheziții DNA la Constanța pentru evaziune, înșelăciune și spălare de bani în servicii portuare NATO

ACTUALITATE

Șeful Serviciului de Permise Ilfov, reținut de DNA: ar fi creat o rețea de corupție în propria instituție

DSVSA Vaslui a refuzat aprobarea dosarului, după constatarea unor nereguli sanitar-veterinare.

Aici începe partea cu adevărat interesantă.

Dacă funcționarul nu aprobă banii, schimbăm funcționarul?

Potrivit procurorilor, Bogos ar fi încercat să obțină despăgubirea prin intervenții politice și administrative.

Mihai Barbu, fost președinte PNL Vaslui, ar fi folosit influența și autoritatea politică pentru a-i facilita întâlniri cu persoane importante din administrație.

Miza nu era doar aprobarea despăgubirilor.

Anchetatorii susțin că se urmărea inclusiv înlocuirea directorului DSVSA Vaslui, care refuzase plata, cu o persoană agreată de omul de afaceri.

Aceasta este componenta cea mai gravă a mecanismului descris în rechizitoriu.

Dacă o instituție refuză o solicitare nejustificată, soluția nu mai este contestarea legală a deciziei, ci schimbarea persoanei care a luat-o.

O asemenea practică, dacă va fi dovedită, ar demonstra cât de vulnerabilă poate deveni administrația în fața intervențiilor politice.

Unde intervine Cristina Trăilă

În perioada 3–4 noiembrie 2025, Cristina Trăilă, atunci secretar general adjunct al Guvernului, ar fi sprijinit demersurile lui Mihai Barbu pentru influențarea conducerii ANSVSA.

Potrivit DNA, obiectivul era schimbarea directorului DSVSA Vaslui și favorizarea intereselor economice ale lui Bogos.

Acesta este ajutorul concret pe care procurorii îl califică drept complicitate.

Nu rezultă din comunicatul DNA că Trăilă ar fi primit bani sau că ar fi negociat personal despăgubirea.

Acuzația privește presupusul sprijin acordat folosirii influenței politice.

Trăilă a contestat anterior interpretarea procurorilor, susținând că a depus documente și declarații care îi confirmă poziția.

Bolojan, audiat ca martor

Dosarul a ajuns și în apropierea fostului premier.

Ilie Bolojan a fost audiat pe 2 octombrie, la DNA Iași, în calitate de martor.

Audierea a privit împrejurările unei întâlniri acordate omului de afaceri Fănel Bogos, în prezența lui Mihai Barbu.

Bolojan a confirmat anterior întâlnirea, despre care a spus că a durat aproximativ 15 minute.

Calitatea sa de martor nu presupune implicarea într-o infracțiune.

Nici comunicatul de trimitere în judecată nu formulează o acuzație împotriva fostului premier.

Cine apără administrația de influența politică?

Cazul ridică o problemă care depășește persoanele implicate.

Ce se întâmplă când un funcționar refuză să aprobe o plată din bani publici, iar persoana nemulțumită are acces la politicieni și demnitari?

Cât de protejat este acel funcționar?

Și cât de independentă poate fi o instituție dacă schimbarea conducerii sale devine instrument de negociere a unor interese private?

Aceste întrebări vor căpăta răspunsuri juridice numai după examinarea probelor.

Urmează procesul

Cristina Trăilă, Mihai Barbu și Fănel Bogos au fost trimiși în judecată la Curtea de Apel București. Primul termen este anunțat pentru 28 octombrie.

Trimiterea în judecată nu echivalează cu o condamnare. Toți inculpații beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Dar mecanismul descris de procurori merită toată atenția.

Dacă acuzațiile se confirmă, nu vom vorbi doar despre o tentativă de obținere a unor despăgubiri necuvenite.

Vom vorbi despre încercarea de a transforma autoritatea politică într-un instrument de înlăturare a celor care refuză să încalce regulile.

Iar aceasta este o problemă mult mai mare decât cele 13 milioane de lei.