Armata are lege, bani și nevoie de rezerviști. Îi lipsește o hotărâre de guvern

Rusia lui Putin poartă de aproape cinci ani un război la granițele NATO. Europa își consolidează apărarea, statele investesc în pregătirea populației, iar România a descoperit o nouă amenințare la adresa securității naționale: circuitul de avizare a documentelor.

Avem o lege pentru pregătirea militară voluntară, avem bani alocați și avem o armată care cere rezerviști mai tineri.

Dar nu putem începe instruirea.

Lipsește o hotărâre de guvern.

Apărare

Polonia nu-l așteaptă pe Putin cu declarații. Construiește cea mai mare armată terestră din Europa

O lege promulgată în ianuarie, blocată în octombrie

Legea 5/2026 permite românilor cu vârste între 18 și 35 de ani, femei și bărbați, să participe voluntar la un program de pregătire militară de până la patru luni.

Participanții ar urma să beneficieze de cazare, hrană, echipament și o indemnizație totală echivalentă cu trei salarii medii brute, aproximativ 27.000 de lei în 2026.

Armata intenționa să pregătească anul acesta până la 3.500 de voluntari.

Numai că programul nu a început.

Inamicul invizibil: avizul care nu mai vine

Pentru aplicarea legii, ministerele trebuiau să finalizeze reglementările subsecvente.

Ministerul Apărării a elaborat documentația și a trimis-o spre avizare. Au intervenit Ministerul de Interne, Ministerul Justiției și alte instituții.

Proiectul s-a plimbat între birouri, a primit observații, a fost modificat și retrimis.

Cătălin Predoiu susține că MAI a restituit proiectul pe 24 septembrie, cu recomandări, iar o nouă versiune a ajuns pe 8 octombrie.

Analiza acesteia era încă în desfășurare.

Între timp, Guvernul Bolojan a căzut, interimatul a complicat adoptarea actelor normative, iar schimbarea Executivului riscă să genereze noi întârzieri.

România are nevoie de rezerviști care să știe să reacționeze în situații de criză. Administrația nu reușește să pună în mișcare nici măcar procedura prin care aceștia ar trebui pregătiți.

Rezerviștii îmbătrânesc. Hârtiile sunt nemuritoare

Media de vârstă a rezerviștilor români se apropie de 50 de ani.

Armata are nevoie de întinerirea rezervei și de oameni instruiți pentru utilizarea armamentului, acordarea primului ajutor, supraviețuire și protecție în situații de contaminare.

Programul voluntar reprezenta un început modest, nu o rezolvare integrală.

Dar nici acest început nu s-a materializat.

Când securitatea națională depinde de viteza registraturii

Există o problemă mult mai gravă decât întârzierea unui program militar.

Statul român nu pare capabil să distingă administrativ între o procedură obișnuită și o urgență strategică.

Aceleași mecanisme de avizare, aceleași reveniri asupra documentelor și aceleași blocaje politice se aplică inclusiv unor măsuri esențiale pentru apărarea țării.

Nu înseamnă că verificările juridice trebuie eliminate.

Înseamnă că responsabilitățile și termenele trebuie să fie clare, iar schimbarea unui ministru să nu transforme activitatea instituțiilor într-o permanentă repornire de la zero.

Un nou guvern, aceeași întrebare

Cabinetul Niculescu preia acum și această problemă.

Rezolvarea ei nu presupune inventarea unei noi strategii naționale, ci finalizarea reglementărilor necesare aplicării unei legi existente.

Dincolo de declarațiile despre securitate și pregătirea pentru situații de criză, există un test elementar al capacității administrative: să faci aplicabilă o lege deja adoptată.

România nu duce lipsă de discursuri despre apărarea patriei. Duce lipsă de capacitatea de a transforma aceste discursuri în măsuri concrete.

Iar dacă, după aproape cinci ani de război în vecinătate, pregătirea voluntarilor poate fi blocată luni întregi de un circuit de avizare, întrebarea devine inevitabilă:

Într-o criză adevărată, cine ne apără de propria birocrație?