Bolojan rămâne șef al PNL după ce a pierdut scaunul de premier și le arată ușa celor care vor colaborarea cu PSD: „Nu se pune problema despre o schimbare a mea”

Chiar dacă în politica românească există o regulă nescrisă, mai exact, dacă premierul care pierde guvernul ajunge să piardă și conducerea partidului, Ilie Bolojan pare să facă excepție de la regulă. Fostul premier exclude orice plecare de la șefia PNL. Liberalul a transmis, la Timișoara, că hotărârile formațiunii au avut sprijinul unei majorități largi, iar colegii care vor un PNL apropiat de PSD sunt liberi să plece.

Ilie Bolojan refuză să plece de la conducerea PNL după căderea guvernului

Liderul liberalilor a vorbit duminică seara, la Timișoara, conform Agerpres. Declarațiile vin într-un moment în care presiunea din interiorul partidului crește de la o săptămână la alta.

Printre cei care i-au cerut demisia se numără președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe. Acesta a criticat decizia conducerii de a le cere liberalilor numiți în funcții publice să demisioneze după trecerea PNL în opoziție. Potrivit acestuia, demisiile ar trebui să înceapă cu liderii partidului.

„Primul care trebuie să demisioneze este Ilie Bolojan”, a scris Alin Tișe pe Facebook.

De asemenea, veteranul liberal Viorel Cataramă le-a cerut membrilor PNL să-l demită pe Bolojan. Acesta susține că premierul demis ar fi responsabil pentru politica fiscală a guvernului pe care l-a condus și pentru dificultățile partidului după trecerea în opoziție. Mai mult, și europarlamentarul Rareș Bogdan ceruse plecarea lui Bolojan din fruntea liberalilor.

Chiar dacă în fiecare zi câte un membru cu vechime îi cere să demisioneze de la șefia PNL, Bolojan respinge orice discuție pe această temă. Fostul premier își invocă mandatul obținut la congresul partidului și susține că toate deciziile luate de PNL în ultima perioadă au avut în spate o majoritate largă.

Așa că, pentru fostul premier, „nu se pune problema despre o schimbare”, a declarat liderul PNL.

Bolojan le arată ușa liberalilor care vor un PNL apropiat de PSD

În ceea ce privește ruptura de social-democrați, Ilie Bolojan a explicat că hotărârea de a intra în opoziție și de a încheia colaborarea cu PSD a fost luată de o majoritate consistentă a colegilor. Conform acestuia, la baza ei ar sta două motive: unul legat de România, celălalt de viitorul partidului.

Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe data de 5 mai 2026. PSD, AUR și PACE – Întâi România au strâns 281 de voturi împotriva Executivului PNL – USR.

Liderul liberalilor a tras și o linie clară în interiorul formațiunii. Cei care sunt de acord cu noua direcție vor rămâne activi în PNL. Ceilalți pot pleca pe drumul pe care și-l doresc, a transmis Bolojan.

Mesajul îi vizează direct pe liberalii care ar vrea ca formațiunea să devină „o clonă sau un breloc al PSD”.

Alianțele locale ale PNL cu PSD nu se rup peste noapte

La nivel național, Bolojan a anunțat că PNL și PSD nu vor mai colabora instituțional în perioada următoare. În teritoriu, însă, lucrurile stau diferit.

În mai multe județe, liberalii au ajuns în 2024 în conducerea unor instituții și administrații locale, în urma colaborării cu social-democrații. Reprezentanții PNL își vor continua mandatele, a precizat liderul liberal, care a promis clarificări și pe acest subiect.

„Această chestiune nu poate fi schimbată de pe o zi pe alta și nu aceasta este propunerea pe care o facem”, a punctat Bolojan.

Cum și-au pierdut Cîțu, Dăncilă și Ciolacu șefia partidelor după guvern

Regula nescrisă a politicii de la București i-a lovit, în ultimii ani, pe mai mulți foști premieri. Florin Cîțu conducea PNL când guvernul său a fost demis, pe 5 octombrie 2021, printr-o moțiune PSD votată de 281 de parlamentari. Adică exact scorul cu care a căzut și Cabinetul Bolojan.

Cîțu a rămas la șefia liberalilor doar până pe 2 aprilie 2022. Atunci și-a anunțat demisia, după ce președinții de filiale îi ceruseră plecarea, iar conducerea interimară a fost preluată de Gheorghe Flutur.

Un scenariu asemănător s-a petrecut și la PSD. Viorica Dăncilă a anunțat, imediat după ce guvernul său a căzut prin moțiunea PNL din octombrie 2019, că nu renunță la conducerea partidului. A demisionat însă pe 26 noiembrie 2019, după ce a pierdut alegerile prezidențiale, iar Marcel Ciolacu a devenit președinte interimar al PSD.

La rândul său, Ciolacu a demisionat din funcția de premier pe 5 mai 2025, după ce candidatul coaliției, Crin Antonescu, nu a reușit să intre în turul al doilea al prezidențialelor. Pe 20 mai a renunțat și la șefia PSD, iar Sorin Grindeanu a preluat interimatul.

Victor Ponta a parcurs drumul în ordine inversă. În iulie 2015 a anunțat pe Facebook că renunță la conducerea PSD, în contextul unui dosar penal. În noiembrie același an a demisionat și din funcția de premier, după protestele de stradă declanșate de tragedia de la Colectiv.