Iașul ar putea deveni port fluvial. Un proiect de câteva miliarde de euro ar lega Marea Neagră de Marea Baltică

Un proiect spectaculos, vechi de peste un secol, revine în actualitate: amenajarea unui coridor navigabil între Marea Neagră și Marea Baltică, prin estul Europei. Iașul ar putea deveni port fluvial, iar distanța de transport dintre Canalul Suez și portul polonez Gdańsk s-ar putea reduce, potrivit inițiatorilor, la jumătate. Investiția ar necesita câteva miliarde de euro și cooperarea mai multor state.

O autostradă pe apă, de la Constanța la Gdańsk

Paul Butnariu, președintele Camerei de Comerț și Industrie Iași, a readus proiectul în discuție în cadrul podcastului The Boardroom, realizat de antreprenorul Codrin Apostol.

Inițiativa, denumită și „Autostrada Albastră”, presupune realizarea unui coridor navigabil care să conecteze Dunărea și Prutul cu rețelele fluviale din estul Europei, până la Marea Baltică.

Potrivit calculelor prezentate de Butnariu, traseul maritim actual dintre Suez și Gdańsk măsoară aproximativ 8.000 de kilometri.

Alternativa propusă ar însuma numai 4.000 de kilometri: 2.000 până la Constanța și încă 2.000 pe căile navigabile interioare.

Iașul ar avea propriul port comercial

Proiectul prevede amenajarea a aproximativ 500 de kilometri navigabili pe Prut și conectarea Iașului prin râurile Jijia și Bahlui.

Ideea are antecedente concrete.

Un program de amenajare teritorială, finalizat în 2002, prevedea două porturi: unul în zona Cristești–Țuțora și altul la Prisăcani. Termenul estimat atunci era 2015.

Pe Prut există deja infrastructură portuară la Ungheni, unde barje transportă inclusiv cereale.

Investiție de miliarde și un orizont local de opt ani

Butnariu estimează costul amenajării Prutului la câteva miliarde de euro. Prima etapă ar viza sectorul Galați–Stânca-Costești, care ar putea deveni navigabil în șapte-opt ani.

Pe traseu ar circula inclusiv barje de 500–1.000 de tone.

Republica Moldova ar fi alocat deja, potrivit acestuia, 12 milioane de euro din fonduri europene pentru curățarea sectorului Giurgiulești–Cahul.

O idee din 1921, cu obstacole foarte actuale

Primele propuneri datează din 1921, iar Polonia a elaborat un proiect tehnic în 1927. Războiul mondial a întrerupt dezvoltarea inițiativei.

Rămân însă probleme majore: legăturile navigabile care lipsesc, ecluzele necesare, finanțarea și impactul ecologic.

Proiecte similare, precum coridorul E40, au întâmpinat dificultăți tehnice și opoziția organizațiilor de mediu.

Deocamdată, „Autostrada Albastră” este o propunere, nu o investiție aprobată.

Iar reducerea distanței nu garantează automat reducerea timpului sau costurilor de transport.

Potențialul economic și strategic este însă considerabil, mai ales în perspectiva reconstrucției Ucrainei și a integrării europene a Republicii Moldova.

Sună frumos și poate că unii dintre noi vor practica, la un moment dat turismul pe barjă prin inima Europei.

Dar proiectul este estimat l 30–40 de ani pentru realizarea întregului coridor navigabil dintre Marea Neagră și Marea Baltică.

E, cumva, ca alegerile locale în două tururi: mai va!