Raport: Atacuri asupra libertății presei în timpul pandemiei

Un raport al Centrului pentru Jurnalism Independent din România prezintă, în premieră, concluziile monitorizării achizițiilor de servicii media și publicitate în perioada martie-iulie 2020. Și reliefează modul în care autoritățile au utilizat fonduri publice pentru a-și promova imaginea, pe timpul crizei sanitare.

Criza sanitară Covid-19 a pus între paranteze libertatea presei. O serie de măsuri ale instituțiilor statului au afectat în România drepturi fundamentale, precum libertatea de exprimare și de informare. Este ceea ce evidențiază CJI pe site-ul său, despre lansarea  raportului ”Libertăți fundamentale sub asediu. Stările de excepție creează antecedente periculoase pentru presa din România”, realizat cu sprijinul  IFEX. Printre deciziile autorităților din perioada stării de urgență și de alertă cu efect direct asupra libertății de exprimare se numără suspendarea netransparentă a unor site-uri și a dreptului la informare, potrivit CJI. De asemenea, conform  aceleiași surse, intervențiile financiare ale statului prin achiziții publice de servicii media au pus la îndoială echidistanța media.

Raport: Pe parcursul stării de urgență au fost suspendate 15 website-uri

La acestea s-au adăugat lipsa de transparență a autorităților, dar și starea precară a presei încă dinainte de declanșarea pandemiei. Toate aceste reglementări și practici adoptate de autoritățile române pe perioada stării de urgență și de alertă au creat direcții de gestionare a crizelor periculoase pentru democrație, subliniază CJI. 

Printre subiectele abordate în raport figurează și contextul legislativ și istoric al reglementărilor privind starea de urgență și alertă dar și modul netransparent în care a funcționat Grupul de Comunicare Strategică. Un alt subiect abordat este cel despre cum o formulare dintr-un paragraf al decretului prezidențial privind starea de urgență a permis posibilitatea blocării conținutului unor publicații online. Pe parcursul stării de urgență au fost suspendate 15 website-uri și alte două au fost obligate să scoată articole publicate pe platformele lor. De asemenea, exemplele din studiu arată cum avertizorii de integritate sunt în continuare stigmatizați și descurajați să divulge neregulile pe care le cunosc.

În raport mai pot fi găsite exemple care arată că, în perioada analizată, atacuri asupra dreptului la liberă exprimare au venit și din partea Poliției. Nu în ultimul rând, în raport se mai vorbește și despre cum prin contractele de publicitate sau abonamentele de ziar achiziționate de autorități nu se cumpără doar reclamă sau exemplare de ziar, ci acces la conținutul editorial.