Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului 2026. De când nu se mai mănâncă de dulce și când e dezlegare la pește

Postul Crăciunului 2026, cunoscut și ca Postul Nașterii Domnului, începe duminică, 15 noiembrie, și se încheie în Ajun, pe 24 decembrie. Perioada durează 40 de zile și reprezintă pentru credincioșii ortodocși un timp de pregătire spirituală înainte de sărbătoarea Nașterii Domnului.

Durata și începutul postului

Lăsatul secului are loc sâmbătă, 14 noiembrie, fiind ultima zi în care credincioșii pot consuma alimente de dulce. Din 15 noiembrie începe postul, iar restricțiile alimentare se păstrează până pe 24 decembrie, în Ajunul Crăciunului.

Cele 40 de zile sunt considerate una dintre cele mai importante perioade de pregătire sufletească din calendarul ortodox. Postul nu se limitează la alimentație, ci presupune și rugăciune, cumpătare și fapte bune.

Zilele cu dezlegare la pește

Deși postul impune restricții alimentare, rânduielile bisericești prevăd și excepții. Astfel, peștele este permis în 15 zile, împărțite între noiembrie și decembrie.

În noiembrie, dezlegarea la pește este în șase zile:

• 21, 22 și 23 noiembrie
• 28, 29 și 30 noiembrie

În decembrie, credincioșii pot consuma pește în alte nouă zile:

• 1, 2 și 3 decembrie
• 5, 6 și 7 decembrie
• 12 și 13 decembrie
• 19 decembrie

Ce se poate mânca în post

În zilele obișnuite de post, sunt excluse produsele de origine animală. Printre alimentele interzise se numără carnea și preparatele din carne, laptele și lactatele, precum brânza, iaurtul, untul sau smântâna, dar și ouăle și produsele care le conțin.

Meniul poate include, în schimb, legume, fructe, cereale, leguminoase, nuci și semințe. Deserturile și produsele dulci sunt, de asemenea, permise, cu condiția să nu conțină ingrediente de origine animală.

Pe lângă zilele cu dezlegare la pește, calendarul bisericesc prevede și zile în care sunt îngăduite uleiul și vinul.

Sensul spiritual al postului

Dincolo de restricțiile alimentare, Postul Crăciunului are o dimensiune spirituală importantă pentru ortodocși. Cele 40 de zile sunt dedicate primenirii sufletești și apropierii de Dumnezeu, prin rugăciune, cumpătare și fapte bune.

În această perioadă, credincioșii sunt îndemnați să evite certurile, să ierte și să își rezolve neînțelegerile cu cei din jur. Totodată, sunt chemați să îi sprijine pe cei aflați în nevoie.

Ce posturi mai sunt de-a lungul anului

De-a lungul anului, Biserica Ortodoxă rânduiește patru posturi mai lungi, la care se adaugă miercurea și vinerea, considerate zile obișnuite de post. Cel mai lung și mai aspru este Postul Paștelui, numit și Postul Mare, care durează 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor, fiind o perioadă de pregătire pentru Învierea Domnului.

Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, cunoscut și ca Postul Sâmpetrului, are durată variabilă, deoarece începutul său depinde de data Paștelui, iar încheierea este fixă, pe 28 iunie, în ajunul sărbătorii Sfinților Apostoli. Acesta poate dura de la câteva zile până la mai multe săptămâni.

Postul Adormirii Maicii Domnului se ține între 1 și 14 august, fiind un post scurt, de două săptămâni, dar cu un regim destul de strict, asemănător Postului Mare. Acesta pregătește credincioșii pentru sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, sărbătorită pe 15 august.

Postul Nașterii Domnului, sau Postul Crăciunului, începe pe 15 noiembrie și durează 40 de zile, până pe 24 decembrie, în Ajunul Crăciunului. Este una dintre cele mai importante perioade de pregătire sufletească din calendarul ortodox, înaintea sărbătoririi Nașterii Domnului.

Pe lângă aceste patru posturi mari, miercurea și vinerea sunt, de regulă, zile de post pe tot parcursul anului, cu anumite excepții în perioadele de sărbătoare.