Retrogradarea stațiunilor la rang de comună, o lovitură pentru turismul românesc. Reacția primarului din Borsec

Publicat: 16 nov. 2026, 17:20, de Gabriela Gogu, în ACTUALITATE , ? cititori
Retrogradarea stațiunilor la rang de comună, o lovitură pentru turismul românesc. Reacția primarului din Borsec
Primarul orașului Borsec, Mik József, se opune retrogradării stațiunii la statutul de comună.

Cu stațiunea Borsec amenințată să piardă statutul de oraș și să devină comună, primarul Mik József solicită ca orașele-stațiune să fie scutite de procesul de comasare. Edilul susține că o reorganizare administrativ-teritorială nu poate fi decisă exclusiv în funcție de numărul de locuitori, fără a lua în calcul rolul turistic și economic al localităților.

Primarul din Borsec cere exceptarea orașelor-stațiune

Poziția lui Mik József a fost exprimată într-o declarație transmisă AGERPRES. Primarul s-a arătat ferm împotriva propunerilor care ar putea transforma Borsecul, oraș din 1956, într-o comună.

Potrivit edilului, o stațiune balneară deservește un număr mult mai mare de persoane decât populația înscrisă în evidențele oficiale. Localitățile de acest tip primesc anual zeci sau chiar sute de mii de turiști și vizitatori, motiv pentru care au nevoie de infrastructură dezvoltată, servicii publice diverse și resurse financiare corespunzătoare.

Primarul a pus în evidență și atracțiile orașului: o bază modernă de tratamente și SPA, pârtii de schi, servicii turistice variate și industria de îmbuteliere a apei minerale, care creează locuri de muncă inclusiv pentru locuitorii comunelor învecinate.

Veniturile proprii ale Borsecului

Al doilea argument al lui Mik József este de natură financiară. Conform primarului, Borsecul colectează din venituri proprii aproximativ 18 milioane de lei, echivalentul a circa 7.500 de lei pentru fiecare locuitor.

Edilul susține că capacitatea financiară a orașului depășește cheltuielile necesare funcționării administrației locale. Din acest motiv, el consideră că viabilitatea unei localități trebuie analizată și prin contribuția economică, capacitatea de autofinanțare, serviciile oferite populației și perspectivele de dezvoltare, nu doar prin cifre demografice.

Retrogradarea ar afecta turismul

Mik József avertizează că retrogradarea stațiunilor balneoclimaterice ar putea afecta sectorul turistic, deja lovit de mai multe decizii nefavorabile. În opinia sa, statul ar trebui să continue să investească în revitalizarea acestor centre, care atrag vizitatori și generează activitate economică.

„Retrogradarea administrativă a stațiunilor balneoclimaterice ar risca să slăbească tocmai acele centre turistice și economice în care statul a investit”, a transmis primarul din Borsec.

De aici rezultă solicitarea sa clară: orașele-stațiune să nu fie incluse automat în reformă, pe baza unui simplu criteriu demografic.

Critică adusă reformei

Primarul a criticat și modul în care ar fi concepută reforma administrativă. Comasarea unor localități fără consultarea prealabilă a locuitorilor ar fi, potrivit lui Mik József, „inacceptabilă”.

„Consider că prin această reorganizare gândită în mare grabă s-ar crea un haos de care chiar nu avem nevoie în momentul de față”, a afirmat edilul din Borsec.

Proiectul PSD de comasare a localităților

PSD pregătește o reformă administrativ-teritorială amplă, care ar putea duce la comasarea comunelor mici și la retrogradarea sau unirea unor orașe cu mai puțin de 10.000 de locuitori. Potrivit propunerii, comunele cu sub 3.000 de locuitori ar putea fi comasate obligatoriu, în timp ce orașele care nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori ar putea deveni comune sau fi unite cu alte localități.

Evaluarea localităților ar fi făcută pe baza a șase criterii: populația și demografia, sustenabilitatea economică, capacitatea administrativă, conectivitatea, accesul la serviciile de bază și calitatea serviciilor publice locale. Analiza ar include veniturile și cheltuielile primăriilor, gradul de colectare a taxelor, investițiile realizate, distanța față de spitale, drumuri și servicii de urgență, dar și accesul populației la școli, dispensare, apă curentă, canalizare și transport public.

Conform datelor recensământului din 2021, 148 de orașe și municipii au sub 10.000 de locuitori și ar putea fi vizate de reformă. Printre ele se numără stațiuni precum Sinaia, Predeal, Bușteni, Eforie și Băile Herculane, motiv pentru care primarii unor localități turistice cer ca decizia să nu fie luată doar pe baza numărului de locuitori.

Proiectul este coordonat de europarlamentarul Dragoș Benea și ar putea afecta aproximativ 1.600–1.700 de unități administrativ-teritoriale, cu posibilitatea desființării a 700–900 de primării. Documentul ar urma să fie finalizat până în martie 2027, iar modificările să intre în vigoare după încheierea actualelor mandate locale, în 2028.