Cum vrea Guvernul să convingă comunele mici să se unească: 4 miliarde de lei la buget și reducere de 50% la impozitele pe case și terenuri

Publicat: 21 nov. 2026, 09:31, de Alexandra Costea, în ACTUALITATE , ? cititori
Cum vrea Guvernul să convingă comunele mici să se unească: 4 miliarde de lei la buget și reducere de 50% la impozitele pe case și terenuri

Cu sute de comune mici care trăiesc aproape exclusiv din banii de la centru, Guvernul propune comasarea localităților pe bază voluntară, cu 4 miliarde de lei pentru investiții și impozite reduse la jumătate timp de cinci ani. Proiectul de ordonanță de urgență, aflat în consultare publică, ar lăsa decizia finală în mâna locuitorilor, chemați la referendum.

Comasarea localităților vine cu 4 miliarde de lei și impozite reduse la jumătate

Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a prezentat proiectul de ordonanță de urgență privind comasarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale, pus în consultare publică, potrivit News.ro. Nicio comună nu ar fi unită cu alta peste voința oamenilor: ultimul cuvânt l-ar avea cetățenii, la referendum.

În schimb, statul ar pune pe masă două stimulente. Primul: 4 miliarde de lei pentru investiții. Al doilea: impozitul pe locuințe și pe terenuri ar fi tăiat la jumătate vreme de cinci ani.

Iar cifrele invocate de ministru arată de ce a ajuns subiectul pe agenda Guvernului. În prezent, 429 de comune ar avea cel mult 1.500 de locuitori. De asemenea, acestea ar depinde de bugetul de stat în proporție de peste 80%.

Calendarul propus se leagă de următorul scrutin local. Așa că, la alegerile din 2028, comunele nou formate și-ar vota primarii și consiliile locale. Mai apoi, de la 1 ianuarie 2029, locuitorii ar începe să plătească impozitele reduse.

Ghigiu cere mai multe criterii de comasare, nu doar numărul de locuitori

Mihai Ghigiu, ministrul Fondurilor Europene, a intervenit în dezbatere la TVR Info. Oficialul a numit greșită abordarea în care populația ar fi singurul criteriu de comasare. Ar trebui să conteze, în opinia sa, și situația economică, istoria și geografia, iar decizia ar trebui să depășească nivelul strict politic.

În ceea ce privește miza unirii, ministrul a adus în discuție capacitatea administrativă a primăriilor mici. Fără ea, mulți nu ar reuși să acceseze sau să ducă la capăt proiecte. Exemplul dat: o comună cu 400-500 de locuitori și 7-8 angajați în primărie. Noile comune ar avea, estimează el, mai mult personal și, implicit, mai multă capacitate.

Mai mult, ar putea apărea și bani europeni dedicați. În bugetul 2028-2034 ar putea fi pregătite apeluri pe două-trei priorități, pentru întărirea administrativă a noilor comune. Un punctaj suplimentar la depunerea proiectelor, față de alte localități, rămâne deocamdată o discuție fără concluzie.

Ce s-ar întâmpla cu proiectele europene ale comunelor care se unesc

Pe de altă parte, rămâne întrebarea ce se întâmplă cu finanțările aflate deja în derulare. Mihai Ghigiu a dat asigurări că proiectele europene nu ar fi puse în pericol. Noua entitate, formată prin absorbție sau prin comasare, ar prelua drepturile și obligațiile comunelor vechi, inclusiv pe cele legate de proiectele europene.

Ministrul a invocat experiența altor instituții publice care s-au unit. Mai mult, ar fi propus norme tranzitorii care să garanteze continuarea proiectelor. Tema ar fi fost discutată deja cu Alexandru Stoica.

„Cu siguranță este nevoie de reglementare, dar nu va fi o problemă”, a declarat ministrul Fondurilor Europene.