Hidroelectrica: un an record construit în șase luni

Publicat: 22 nov. 2026, 14:56, de Nitulescu Gabriel, în ACTUALITATE , ? cititori
Hidroelectrica: un an record construit în șase luni

Hidroelectrica a anunțat un profit net de 3,11 miliarde de lei după primele nouă luni din 2026, cu 34% mai mult decât anul trecut. Cifra arată bine în titluri, dar ascunde un an rupt în două. Aproape tot câștigul a fost făcut până în iunie. Vara secetoasă și oprirea centralei de la Cernavodă au tăiat profitul trimestrului al treilea cu un sfert, iar compania însăși își așteaptă un final de an slab.

Un an în două timpuri

Raportul publicat pe 16 noiembrie la Bursa de Valori București arată creșteri pe toată linia. Veniturile au urcat cu 28%, la 8,60 miliarde de lei, EBITDA ajustată cu 27%, la 4,13 miliarde, iar producția netă de electricitate cu 10%, la 9.328 GWh. Profitul pe acțiune a ajuns la 6,91 lei.
Compania descrie însă 2026 ca pe un an cu două perioade distincte. În primul semestru, cu ploi normale și Dunărea plină, profitul a sărit cu 62%, la 2,57 miliarde de lei. Apoi a venit seceta. Debitul Dunării la intrarea în țară a coborât la minime istorice, iar ambele reactoare de la Cernavodă au fost oprite preventiv, pe 28 iulie și pe 13 august, din lipsă de apă de răcire.

Calculat ca diferență între cifrele pe nouă luni și cele pe semestru, profitul net din trimestrul al treilea a fost de circa 539 de milioane de lei, față de circa 727 de milioane în aceeași perioadă din 2025. Producția din T3 a scăzut cu doar 6%. Diferența vine din altceva: marja netă s-a înjumătățit, de la 43% în primul semestru la circa 21% în trimestrul al treilea.

Explicația stă în energia cumpărată. Când apa nu ajunge pentru contractele asumate, Hidroelectrica cumpără din piață. Pe nouă luni, achizițiile au crescut cu 20%, la 1.982 GWh, adică aproape un MWh din șase vânduți. Iar vara aceasta, cu Cernavodă oprită, energia cumpărată a fost scumpă: contractele în bandă pentru iarnă s-au tranzacționat la circa 900 de lei pe MWh.

Din producător, cel mai mare furnizor din țară

Cea mai mare schimbare din 2026 nu ține de apă, ci de modelul de afaceri. Hidroelectrica nu mai e doar un producător care vinde energie angro, ci a devenit cel mai mare furnizor de electricitate din România. În iulie, avea 21,09% din piața totală de furnizare și 22,41% din segmentul concurențial, potrivit datelor ANRE.

La 30 septembrie, portofoliul ajunsese la 1.464.583 de locuri de consum, cu 56% mai multe decât cu un an înainte. Veniturile din furnizare au crescut cu 42%, la 3,47 miliarde de lei, adică aproape 40% din toate veniturile companiei. Volumul livrat clienților finali a urcat cu 29%, la 6.739 GWh, în timp ce vânzările pe piața angro au scăzut cu 10%.

Strategia are o logică clară: energia produsă ieftin în hidrocentrale se vânde mai bine direct consumatorilor decât pe bursă. Venitul mediu din furnizare a fost de circa 515 lei pe MWh în primele nouă luni, față de circa 467 de lei cu un an înainte, potrivit unui calcul pe baza datelor raportate. Din octombrie, compania a ridicat prețul energiei active pentru clienții noi și contractele reînnoite de la 0,45 la 0,515 lei pe kWh.
Modelul are însă și un cost. Un furnizor cu un milion și jumătate de clienți trebuie să livreze energie și când nu plouă. Într-un an secetos, fiecare client nou înseamnă energie cumpărată din piață, exact atunci când e cea mai scumpă. În 2025, cel mai secetos an din istoria companiei, achizițiile au sărit de aproape trei ori, la 2,2 TWh. Pentru 2026, bugetul rectificat prevede deja 3,2 TWh.

Vaca de muls a bugetului

Pentru statul român, care deține 80,05% din acțiuni prin Ministerul Energiei, Hidroelectrica e în primul rând o sursă sigură de bani. În 2026, compania a distribuit dividende de circa 4,3 miliarde de lei: 3,305 miliarde din profitul pe 2025, adică întregul profit distribuibil, și încă un miliard ca dividend special, din rezerve. Din total, la buget au ajuns circa 3,4 miliarde de lei.

Politica e generoasă cu acționarii, dar lasă puțini bani în companie. Bugetul de investiții pe 2026, de circa 1,4–1,5 miliarde de lei, e un record pentru Hidroelectrica, dar reprezintă cam o treime din dividendele plătite în același an. Compania își permite asta pentru că a intrat în 2026 fără datorii nete, cu numerar și depozite cu 6,3 miliarde de lei peste împrumuturile bancare.

La bursă, investitorii au răsplătit povestea. Acțiunea H2O a închis la 186,80 lei pe 18 noiembrie, cu circa 50% peste nivelul de la începutul anului, după un maxim istoric de 220 de lei în iulie. La acest preț, compania valorează circa 84 de miliarde de lei, cea mai mare de pe Bursa de la București.

Evaluarea nu mai e însă ieftină. Raportat la profitul din ultimele 12 luni, de circa 4,1 miliarde de lei, raportul preț/profit e de circa 20,5. Iar dacă se ia ca reper bugetul rectificat, care reduce profitul net estimat pe 2026 cu 16,5%, la 3 miliarde de lei, multiplul urcă la circa 28. Pentru o companie de utilități dependentă de ploaie, e un preț care presupune ani buni înainte.

Suprataxă, ploaie și baterii

Primul risc vine de la stat. Pe 16 noiembrie, Ministerul Energiei pregătea o schemă de supraimpozitare a tuturor producătorilor de energie, aplicabilă cel mult până la 1 aprilie. Procentul și pragul de preț nu erau încă stabilite. România a mai aplicat o asemenea taxă până la mijlocul lui 2025, când producătorii plăteau 100% din veniturile obținute pe piața angro peste 450 de lei pe MWh, prag redus ulterior la 400 de lei. Pentru o companie care vânde energie ieftină într-o piață scumpă, o nouă suprataxă ar lovi direct în profitul pe care se sprijină evaluarea de la bursă.

Al doilea risc e cel vechi: ploaia. Cu Dunărea încă scăzută, Cernavodă oprită și energia în bandă pentru iarnă la circa 900 de lei pe MWh, trimestrul al patrulea se anunță greu. Faptul că bugetul rectificat prevede pentru tot anul un profit net de 3 miliarde de lei, sub cele 3,11 miliarde deja raportate de grup pe nouă luni, arată că nici managementul nu se așteaptă la un final bun. Comparația e doar aproximativă, pentru că bugetul e calculat pentru compania-mamă, nu pentru grup.

Răspunsul pe termen lung e diversificarea. Noul director general, Dan-Iulius Plaveti, a anunțat investiții de peste 500 de milioane de euro în stocarea în baterii. Primul proiect mare, la Porțile de Fier II, a fost contractat în septembrie pentru 296,8 milioane de lei și va avea 64 MW. În iulie, acționarii au aprobat și strategia propusă de Ministerul Energiei pentru 2027–2030: baterii de până la 1.500 MW, proiecte hidro, eoliene și solare de peste 3 GW și retehnologizarea marilor hidrocentrale.