Parlamentul European nu mai vrea tehnologii de recunoaștere facială în UE

Parlamentul European a solicitat interzicerea folosirii tehnologiilor de recunoaștere facială de către poliție în spațiile publice, precum și a unei practici controversate care presupune folosirea unor instrumente de inteligență artificială AI în speranța de a identifica potențiali infractori.

Potrivit Politico, eurodeputații au cerut de asemenea într-o rezoluție adoptată cu o majoritate covârșitoare ca bazele de date private ce conțin informații legate de recunoașterea facială, precum cele folosite de controversata companie americană Clarview AI, să fie interzise.

Parlamentul susține de asemenea tentativa Comisiei de a interzice prin legea privind AI pe care o pregătește sistemele de „rating” social, precum cele lansate de China care punctează comportamentul cetățenilor în sistemul său de credit social. „Aceasta este o victorie uriașă pentru toți cetățenii Europeni”, a declarat Peter Vitanov, autorul rezoluției și eurodeputat al grupului Alianței Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D).

Un semnal puternic

Rezoluția, deși nu are caracter juridic obligatoriu, trimite un semnal puternic privind modul în care Parlamentul va negocia cu executivul blocului comunitar asupra legii AI. Comisia Europeană a propus în această legislație ca folosirea identificării biometrice prin date culese de la distanță – care include tehnologiile de recunoaștere facială – să fie interzisă în spațiile publice, cu excepția cazurilor în care ea este necesară pentru combaterea unor infracțiuni serioase ca terorismul sau răpirile de persoane.

10:41 • POLITICĂ

Doi europarlamentari români, în topul absenteiștilor din Parlamentul European

19:02 • Internațional

A început ultima sesiune a Parlamentului European din actuala legislatură

Brando Benifei (S&D), negociatorul-șef al legislativului de la Bruxelles și aproape toți ceilalți negociatori din celelalte grupuri politice au cerut însă interzicerea completă a folosirii tehnologiilor de recunoaștere facială în spațiile publice. Poziția este una radical diferită față de cea a unor state membre ale UE care sunt dornice să folosească aceste tehnologii în lupta împotriva infracționalității.