A murit dizidentul Ion Bugan cel care în 1983 i-a spus lui Ceaușescu că e un „călău”

Pe 9 noiembrie, s-a stins din viață, în Belmont, Michigan, Statele Unite, dizidentul gălățean Ion Bugan, care a fost unul dintre cei mai fermi opozanți ai regimului comunist, fiind condamnat de trei ori la ani grei de închisoare, atât în perioada lui Gheorgiu Dej, cât și sub regimul lui Ceaușescu.

În 1961, a fost condamnat la 8 ani de muncă silnică pentru că vrut să deturneze un avion ca să plece din țară

Ion Bugan a fost încă din anii 60, când avea 20 de ani, un opozant al regimului comunist. Era de profesie reparator radio-tv. Primele condamnări politice le-a primit pentru încercările de a trece granița.

La începutul anului 1961 a încercat să plece din țară împreună cu cel mai bun prieten al său, care era ofițer de aviație pensionat. Au plănuit ca împreună cu mai mulți prieteni să deturneze un zbor intern de la Arad și să treacă granița de vest. Planul a fost deconspirat de unul din prieteni, care era informator al Securității.

Toți au fost capturați înainte să preia controlul avionului și au fost condamnați la câte 8 ani de muncă silnică pentru „trecerea frauduloasă a graniței” și „conspirație împotriva ordinii publice”. Au fost eliberați în iulie 1964.

A mai fost condamnat la 11 ani de închisoare după ce a trecut granița cu Bulgaria și a fost capturat la frontiera cu Turcia

Un an mai târziu, Ion Bugan și cel mai bun prieten al său au încercat din nou să treacă granița, de această dată la sud, prin Bulgaria, către Grecia sau Turcia. În dimineața de 2 martie 1965, erau aproape de granița Turciei.

Au reușit să sară un gard de sârmă ghimpată, înalt de doi metri și mai aveau de parcurs doar 400 de metri până la fâșia graniței Turciei, dar au fost observați de patrula de pază, care a tras asupra lor, somându-i să se predea. Au fost trimiși în România, unde Ion Bugan a fost condamnat la 11 ani de închisoare pentru „trecerea frauduloasă a graniței, conform art. 267 din Codul Penal”.

Ion Bugan a fost încarcerat în „Secția Specială” de la închisoarea din Alba Iulia, unde a fost supus unui regim inuman, primind hrană o dată la două zile și fiind obligat să poarte zi și noapte lanțuri grele, de 45 de kilograme. A fost eliberat în 1969.

Și-a făcut o familie, dar Securitatea n-a uitat că este un „element dușmănos” pentru regimul comunist

După ieșirea din închisoare, Ion Bugan a încercat să aibă o viață normală. S-a căsătorit cu Mioara și și-au construit o casă în comuna gălățeană Drăgănești. În acea perioadă s-au născut cele două fiice, Carmen și Loredana.

Din meseria de reparator radio-tv câștiga destul de bine, își puteau permite să meargă în concedii la mare, dar familia era urmărită de Securitate, care nu uita că Bugan este un „element dușmănos” pentru regimul comunist.

Soția sa, Mioara, era cadru didactic, dar nu i s-a permis să se angajeze în învățământ din cauză că se măritase cu un „agitator politic”. Nici lui Ion nu i s-a mai permis să dețină gestiunea atelierului de reparații radio – tv și cei doi au reușit să se angajeze ca vânzători la o „Alimentara”.

În timpul liber, Ion mai câștiga și din reparațiile TV. Dar viața lor nu era așa cum și-ar fi dorit, pentru că din 1981 regimul Ceaușescu a introdus rațiile la alimente și le era din ce în ce mai greu să le explice oamenilor care treceau pragul magazinului de ce nu pot să le ducă acasă copiilor un pachet de unt sau o sticlă cu lapte.

Au reușit să înșele vigilența Miliției, ascunzând mașina de scris la care scriau manifestele anticomuniste  

Într-o zi, Ion Bugan i-a spus soției sale „nu vreau să-mi petrec toată viața doar respirând și nefăcând nimic” și cei doi soți au hotărât să se împotrivească regimului, așa cum o făceau și alți români despre care auzeau la „Europa Liberă” și la „Vocea Americii”.

Au cumpărat două mașini de scris, pe una au înregistrat-o la Miliție, așa cum impunea legea, iar pe cealaltă o țineau ascunsă, folosind-o pentru a scrie manifeste anticomuniste în care se plângeau de lipsuri și abuzurile regimului Ceaușescu împotriva drepturilor omului.

„Își petreceau nopțile scriind manifeste și conducând mașina ca să le pună în cutii poștale. Miliția venea constant la noi acasă să verifice ce anume scriau cu mașina legală și dacă se potriveau literele”, își amintește fiica lor, Carmen Bugan.

Mesajul lui Ion Bugan pentru Ceaușescu: „Călăule nu te mai vrem conducător”!

În februarie 1983, în familia Bugan s-a născut cel de al treilea copil, Cătălin. În acel moment, Ion și-a spus că trebuie să facă ceva mai mult pentru a se împotrivi sistemului. După o lună, pe 10 martie 1983, a protestat în centrul Bucureștiului, între Piața Unirii și Piața Universității cu Dacia sa, care avea numărul de înmatriculare 2-GL-666 și pe care o pregătise în mod special prin montarea unor suporți pentru mai multe pancarte.

Pe părțile laterale se aflau două pancarte cu lungimea de doi metri fiecare, pe care scria „Cerem judecarea familiei Ceauşescu pentru dezastrul economic al ţării” și „Armata, Justiţia, Miliţia, ce apăraţi, drepturile omului sau dinastia familiei Ceauşescu?”

În partea din față a Daciei era tabloul lui Ceauşescu, în ramă cu doliu, lângă care era scris „Călăule, nu te vrem conducător”.

A venit la București în zori, a stat câteva ore pe o stradă din preajma „Hanului lui Manuc”, iar pe la 10.00 dimineața, când străzile din centrul orașului erau aglomerate, a pus rapid pancartele și tabloul pe Dacie, a ieșit în sensul giratoriu de la Piața Unirii și a virat pe bulevard, către Piața Universității.

Apariția în traficul aglomerat a Daciei cu tabloul lui Ceaușescu înrămat cu doliu și pancarta pe care scria „Călăule, nu te vrem conducător” a produs o reacție incredibilă, de simpatie tăcută a sute sau mii de bucureșteni care gândeau la fel ca el, dar nu aveau curajul să o spună.

A făcut greșeala să se oprească la semaforul de la Piața Universității, care era pe „roșu”. Acolo, mai mulți securiști care fuseseră deja alertați în legătură cu protestul său au reușit să îl captureze și să îl ducă la secția de Miliție din zonă.

A fost din nou condamnat la 10 ani de muncă silnică pentru „propagandă împotriva regimului socialist”, conform art. 166 aliniatul 2 din Codul Penal și a ajuns din nou la închisoarea din Aiud.

„Securitatea avea chei de la casa noastră și ne-au ordonat să nu tragem perdelele la bucătărie”

În perioada în care Ion Bugan era în închisoare, Securitatea din Galați a continuat presiunile asupra familiei sale. În 2013, fiica sa, Carmen Bugan a reușit să vadă dosarul de la CNSAS și a scris cartea „Burying the tipewriter. Childhood under the eye of secret police”, care a apărut la o editură din Londra și a fost subiectul unui reportaj al BBC. În carte sunt descrise presiunile Securității din Galați asupra familiei Bugan.

„Securitatea avea chei de la casa noastră și ne-au ordonat să nu tragem perdelele la bucătărie, ca să ne observe mai ușor. În 1985, mama și tata au fost forțați să divorțeze. Până în 1987, am ajuns să mă obișnuiesc că ceilalți copii de la școală, și unul dintre profesori, ne spuneau mie și surorii mele <<fiice de criminal>>.

De ziua lui, în 1988, Ceaușescu a proclamat amnistie generală. (…) Când tatăl meu a ajuns acasă în noaptea de 5 februarie 1988, microfoanele secrete din casă au <<înregistrat o atmosferă de bucurie din partea copiilor>>. Tata << a vizitat fiecare cameră>>, << a cerut aparatul de ras>> și <<și-a căutat  radioul>>. <<L-a luat pe Cătălin în brațe>>, au notat securiștii. Transcrierile acelei prime nopți spun că << familia s-a dus la culcare la 03.45 dimineața. Subiectul (adică tata) s-a plâns de o durere în inimă>>”, scrie Carmen Bugan.

Au reușit să plece în Statele Unite cu o lună înaintea căderii lui Ceaușescu

În noiembrie 1989, la presiunea autorităților americane, care le aprobaseră cererea de azil politic, Ion Bugan a fost lăsat să plece în Statele Unite împreună cu soția și copiii, care au găsit peste ocean libertatea de a trăi așa cum vor ei, nu cum voia regimul comunist, adică idealul de o viață a tatălui lor.

Carmen este doctor în filozofie şi literatură, este căsătorită, are un copil, iar soţul ei e doctor în fizică nucleară. Loredana este absolventă a Bachelor of Science în Nursing şi şi-a făcut o familie tot în Michigan. Fiul, Cătălin, este ofițer în US Army.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...

Cele mai citite articole

Hamburger cu carne de plastic la McDonald’s în București EXCLUSIV

Hamburger cu carne de plastic la McDonald’s, da ați citit bine. Ieri am avut parte de cea  mai urâtă experință pe care o puteam...

Un autocar cu 44 de pasageri a luat foc pe A1,...

Un autocar în care se aflau 44 de pasageri a luat foc marți dimineață, pe autostrada A1, între Sebeș și Sibiu. Călătorii au reușit...