Acciza pe vinul românesc stârnește revoltă în industrie

Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) avertizează că introducerea unei accize pentru vinul liniștit ar putea avea consecințe dezastruoase pentru întreaga industrie vitivinicolă autohtonă.

Într-un apel public adresat autorităților, organizația solicită renunțarea la această măsură fiscală, considerată profund dăunătoare din punct de vedere economic, social și cultural.

Sector lovit din toate părţile

Potrivit ADAR, de peste trei ani, cramele românești se confruntă cu impactul sever al schimbărilor climatice. În același timp, costurile de producție – în special cele legate de energie și materiale specifice – au crescut dramatic. La toate acestea se adaugă presiunea importurilor de vinuri din alte state europene, care au deja un avantaj competitiv considerabil.

Deşi România este al șaselea producător de vin din Europa, industria vitivinicolă nu a beneficiat sprijin guvernamental constant. În ultimii ani, autoritățile au suspendat inclusiv sistemele anti-grindină. În paralel, costurile de producție au crescut cu 7–10% doar în prima jumătate a acestui an, la care se adaugă creșteri semnificative ale prețului materiei prime.

15:46 • ACTUALITATE

PSD propune taxe pe crypto și tăieri în zona privilegiilor în al doilea pachet de măsuri de austeritate

12:04, 07.07.2025 • POLITICĂ

Guvernul Bolojan discută forma finală a Legii Austerității înainte de asumarea răspunderii în Parlament

Producătorii mici și mijlocii ar fi cei mai afectaţi de acciză

Aplicarea unei accize pe vinul liniștit (n.r., care nu are bule sau efervescență, spre deosebire de vinurile spumante sau perlante) ar afecta în special producătorii mici și mijlocii, care nu dispun de marje suficiente pentru a absorbi costuri suplimentare.

Principalele consecinţe ale aplicării acestei taxe ar fi:

• reducerea suprafețelor cultivate,
• concedieri
• o scădere drastică a contribuțiilor către bugetul de stat

Legea va stimula atât piața neagră, cât și autoconsumul: în 2024, din cele 3,68 milioane de hectolitri produse, doar 0,88 milioane (aproximativ 24%) au fost certificate. Restul – circa 76% – nu sunt fiscalizate, provenind fie din plantații cu viță hibridă, fie din producții fără certificare DOC/IG. În acest context, majorarea prețului pe piața oficială nu va face decât să încurajeze și mai mult comerțul neoficial.

Majoritatea țărilor mari producătoare de vin din Uniunea Europeană – inclusiv Germania, Grecia, Ungaria, Portugalia, Slovenia și Austria – nu aplică accize pe vinul liniștit.

Efecte şi asupra turismului

Potrivit ADAR, introducerea unei accize pentru vinul liniștit ar avea impact inclusiv în zona turismului rural și viticol. Cramele care organizează degustări, promovează gastronomia locală sau susțin festivaluri și evenimente culturale vor fi grav afectate.

„România a mai trecut printr-o astfel de situație: accizarea vinului introdusă în 1997 a contribuit semnificativ la declinul industriei vitivinicole. Abia începând cu 2003, odată cu eliminarea accizei, sectorul a început să se redreseze, susținut de investiții și de un cadru fiscal mai echilibrat” spune Cristian Tudor, enolog la Domeniul Aristiței și membru ADAR.

Acciză redusă de 8 ori faţă de valoarea propusă iniţial

Înaintea adoptării măsurilor de austeritate Guvernul a revenit asupra formei inițiale și a redus acciza pe vinul românesc liniştit de aproape 8 ori față de propunerea inițială de 76,19 lei/hl pentru 2025 și 83,81 lei/hl pentru 2026. Astfel, taxa va fi de numai 10 lei pe hectolitru (100 de litri) în acest an și de 11 lei în 2026.

În prezent, statul nu percepe accize la vinul liniștit. Pe de altă parte, acciza la vinuri spumoase este acum în Codul Fiscal de 69,26 lei la hectolitru în 2025 și de 72,72 lei la hectolitru pentru 2026. Proiectul de lege prevăzut de Guvern crește acciza la 76,19 lei pe hectolitru pentru 2025 și la 83,81 lei pe hectolitru în 2026, dar aici nu au avut loc modificări în proiectul de lege aprobat vineri de către Guvern (pentru a fi trimis în Parlament) față de proiectul pus în dezbatere joi.