Achitare definitivă la ÎCCJ pentru Florian Bodog. Dosarul DNA se închide fără condamnări

Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus achitarea definitivă a fostului ministru al Sănătății, Florian Bodog, în dosarul în care acesta a fost trimis în judecată de DNA în anul 2021. Decizia a fost pronunțată luni de Completul de 5 judecători și este definitivă, punând capăt procesului în care Bodog era acuzat de abuz în serviciu și fals intelectual.

Decizie definitivă a Curții Supreme pentru Florin Bodog

Completul de 5 judecători în materie penală al Înaltei Curți de Casație și Justiție a decis achitarea lui Florian Dorel Bodog, fost ministru al Sănătății, dar și a fostei sale consiliere personale, Olivia Andreea Marcu (fostă Baciu). Ambii fuseseră trimiși în judecată de Direcția Națională Anticorupție în anul 2021.

Soluția pronunțată de instanța supremă este definitivă și închide definitiv cauza penală.

Acuzațiile formulate de DNA

DNA îl acuza pe Florian Bodog de abuz în serviciu și fals intelectual, faptele fiind legate de activitatea consilierei sale personale din perioada în care acesta ocupa funcția de ministru al Sănătății.

18:28, 15.01.2026 • Justitie

ÎCCJ: Măsurile Guvernului Bolojan duc la desființarea pensiilor de serviciu ale magistraților (DOCUMENT)

19:02, 05.01.2026 • Justitie

Ce magistrați de la Înalta Curte vor judeca marile dosare de corupție. Majoritatea sunt apropiați ai Liei Savonea

Potrivit acuzațiilor, în intervalul februarie 2017 – ianuarie 2018, fostul ministru ar fi semnat foi colective de prezență în care ar fi atestat, în mod nereal, prezența la serviciu a consilierei sale, deși aceasta nu s-ar fi prezentat fizic la locul de muncă. De asemenea, DNA susținea că Bodog nu ar fi dispus sancționarea disciplinară a acesteia.

În urma acestor presupuse fapte, Olivia Andreea Marcu ar fi obținut drepturi salariale necuvenite în valoare de 75.656 lei, sumă considerată prejudiciu adus bugetului Ministerului Sănătății.

Totodată, procurorii au susținut că, în perioada februarie – octombrie 2017, fostul ministru ar fi falsificat semnături pe două contracte individuale de muncă și pe o declarație pe proprie răspundere.

Motivele achitării: lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii

Înalta Curte a respins în totalitate argumentele acuzării, stabilind că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor reținute de DNA.

„Instanța supremă a reținut că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, în contextul în care activitatea consilierului personal s-a desfășurat de la distanță, iar natura atribuțiilor specifice acestei funcții nu presupune o prezență fizică obligatorie la sediul instituției”, se arată în motivarea instanței.

Judecătorii au subliniat caracterul particular al funcției de consilier personal.

„Înalta Curte a constatat că funcția de consilier personal este caracterizată printr-un raport juridic special de încredere și colaborare directă, având un conținut preponderent intelectual și consultativ, care nu poate fi evaluat prin parametri cantitativi standardizați.”

Dreptul penal, „ultima ratio”

Instanța supremă a mai stabilit că eventualele nereguli administrative nu pot fi transformate automat în fapte penale.

„Lipsa prezenței fizice nu este echivalentă cu lipsa activității prestate”, a reținut ÎCCJ.

„Eventualele neregularități de ordin administrativ privind formalizarea raportului de muncă nu pot fi subsumate sferei răspunderii penale, dreptul penal având caracter de ultima ratio și neputând fi utilizat pentru sancționarea deficiențelor de organizare sau control instituțional”, se mai arată în decizie.

În ceea ce privește infracțiunile de fals intelectual, instanța a stabilit că acestea nu pot exista independent de fapta principală de abuz în serviciu.