Acordul comercial UE – Mercosur: exporturile UE ar putea crește cu 50 de miliarde de euro
După mai bine de 25 de ani de negocieri dificile, marcate de blocaje politice, temeri economice și dispute comerciale, Uniunea Europeană și statele din Mercosur au ajuns, în sfârșit, la un acord de parteneriat cu impact global. Semnarea acordului comercial, la 17 ianuarie 2026, marchează unul dintre cele mai importante momente din politica comercială a UE din ultimele decenii și redesenează relațiile economice dintre Europa și America Latină.
- O zonă comercială uriașă, într-o lume tot mai fragmentată
- Parlamentul European, în fața deciziei finale
- Eliminarea tarifelor și acces la piețe în expansiune
- Lecția acordului UE-Canada
- Complementaritate economică între Europa și America Latină
- Agricultorii europeni, între temeri și garanții
- Protejarea produselor tradiționale europene
Anunțul a fost făcut de președinta Ursula von der Leyen, care a descris acordul drept „un jalon istoric” într-un context internațional dominat de creșterea taxelor vamale, restricții comerciale și fragmentare geopolitică.
O zonă comercială uriașă, într-o lume tot mai fragmentată
Acordul UE-Mercosur creează una dintre cele mai mari zone comerciale din lume, reunind 31 de țări și aproape 700 de milioane de cetățeni. Din punct de vedere economic, parteneriatul acoperă aproape o cincime din PIB-ul mondial, consolidând legăturile dintre două regiuni care susțin, declarativ, deschiderea economică și cooperarea internațională.
În mesajul transmis cu ocazia semnării acordului, președinta Comisiei Europene a subliniat că importanța documentului depășește granițele celor două blocuri economice, într-un moment în care comerțul global este pus sub presiune de protecționism și rivalități geopolitice.
Parlamentul European, în fața deciziei finale
Pentru a intra în vigoare, acordul trebuie să primească aprobarea finală a Parlamentul European. Eurodeputații urmează să înceapă dezbaterile oficiale săptămâna viitoare, în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg.
Ursula von der Leyen a transmis că acordul merită o susținere largă, argumentând că beneficiile sale se vor resimți în toate statele membre. Șefa Executivului comunitar a anunțat că va avea discuții directe cu eurodeputații pentru a clarifica impactul economic, social și strategic al acordului.
Eliminarea tarifelor și acces la piețe în expansiune
Din punct de vedere economic, acordul promite beneficii imediate pentru mediul de afaceri european. Potrivit Comisiei Europene, vor fi eliminate taxe vamale în valoare de miliarde de euro, iar companiile europene vor avea acces extins la piețele de achiziții publice din statele Mercosur.
Un avantaj major îl reprezintă predictibilitatea juridică și comercială oferită investitorilor, într-o regiune aflată într-o creștere economică accelerată. Aproximativ 60.000 de companii europene exportă deja în țările Mercosur, urmând să economisească anual circa 4 miliarde de euro din taxe vamale.
Oficialii europeni subliniază că acordul va facilita intrarea pe aceste piețe a întreprinderilor mici și mijlocii, care până acum erau descurajate de barierele tarifare și administrative.
Lecția acordului UE-Canada
În sprijinul acordului cu Mercosur, președinta Comisiei Europene a invocat precedentul acordului comercial dintre UE și Canada, intrat în vigoare în urmă cu opt ani. De atunci, comerțul bilateral a crescut cu peste 70%, consolidând lanțurile de aprovizionare și creând locuri de muncă bine plătite.
Pe un model similar, Comisia estimează că acordul UE-Mercosur ar putea genera o creștere a exporturilor europene de aproximativ 50 de miliarde de euro, cu efecte directe asupra competitivității companiilor și a dezvoltării economice regionale.
Complementaritate economică între Europa și America Latină
Potrivit Executivului comunitar, acordul se bazează pe complementaritatea economiilor celor două regiuni. Uniunea Europeană va beneficia de acces sigur la materii prime critice necesare tranziției verzi și digitale, în timp ce statele Mercosur vor primi investiții, tehnologie și acces mai larg la piața europeană.
Această logică de tip „câștig-câștig” este prezentată drept un instrument de stimulare a dezvoltării industriale și a creării de locuri de muncă mai bine plătite în America Latină, în paralel cu consolidarea securității economice a Europei.
Agricultorii europeni, între temeri și garanții
Unul dintre cele mai sensibile subiecte ale acordului rămâne impactul asupra agriculturii europene. Ursula von der Leyen a dat asigurări că exporturile agricole ale UE ar putea crește cu aproape 50%, în timp ce sectoarele sensibile beneficiază de mecanisme de protecție.
Acordul include clauze care permit limitarea importurilor din Mercosur, dacă acestea amenință stabilitatea piețelor interne. În același timp, oficialii europeni insistă că deschiderea comercială și protecția pieței nu sunt concepte opuse, ci complementare în arhitectura acordului.
Protejarea produselor tradiționale europene
Un element-cheie al acordului îl reprezintă recunoașterea a peste 350 de indicații geografice europene de către statele Mercosur. Printre produsele care vor beneficia de protecție juridică se numără și specialități românești precum magiunul de prune Topoloveni, salamul de Sibiu și telemeaua de Ibănești.
Această recunoaștere deschide noi oportunități pentru exporturile de alimente și băuturi din UE, în timp ce Comisia Europeană afirmă că va monitoriza strict respectarea standardelor europene de siguranță alimentară pentru produsele importate.
Dincolo de impactul economic, acordul UE-Mercosur este prezentat ca un instrument strategic într-un context internațional marcat de competiție între blocuri economice și de slăbirea instituțiilor multilaterale.
Prin acest parteneriat, Uniunea Europeană își consolidează rolul de actor global stabil și de partener de încredere pentru economiile emergente. Totodată, acordul creează o platformă comună pentru abordarea unor provocări globale precum schimbările climatice, defrișările și reformarea instituțiilor internaționale.