Acordul SUA-UE: ce înseamnă pentru România? Impact major asupra exporturilor și industriei auto

După patru luni de negocieri, Statele Unite și Uniunea Europeană au semnat un acord comercial care introduce un tarif unic de 15% pentru majoritatea exporturilor europene către piața americană. Măsura, anunțată în Scoția de președintele american Donald Trump și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, va influența semnificativ economiile statelor membre, inclusiv România.

Costurile suplimentare vor reduce competitivitatea companiilor românești

România a exportat în 2024 bunuri și servicii în valoare de 4,84 miliarde USD către SUA, cu un excedent comercial de 2,44 miliarde USD. Cele mai importante produse vândute peste Ocean au fost bunurile de capital, vehiculele și piesele auto, precum și diverse bunuri industriale – toate incluse în lista tarifelor de 15%.

Aceste costuri suplimentare vor reduce competitivitatea companiilor românești. Industriile cu marje mici, precum cea auto, riscă să piardă contracte, iar unele firme ar putea lua în calcul relocarea producției în afara Uniunii Europene pentru a evita noile taxe.

Efecte în lanț asupra economiei europene

România este puternic integrată în lanțurile de producție ale marilor economii europene, în special Germania și Franța. Tarifele americane ar putea afecta exporturile acestor state, ceea ce va reduce implicit cererea pentru componente produse în România. Industria auto, deja confruntată cu tranziția spre vehicule electrice, ar putea resimți o presiune suplimentară.

Șanse pentru energie și investiții

Acordul include și creșterea achizițiilor europene de energie americană, în valoare de 750 miliarde USD, precum și investiții suplimentare de 600 miliarde USD din partea UE în economia SUA. În schimb, companiile americane ar putea direcționa o parte din capital către statele membre est-europene, inclusiv România, în proiecte de energie nucleară, IT și infrastructură militară.

08:46 • ECONOMIE

Investițiile UE sunt în discuție: Politico dezvăluie ce este în neregulă cu acordul comercial al lui Trump

06:16, 08.05.2025 • ECONOMIE

India tocmai a încheiat un acord comercial major cu o țară din Europa

Pentru România, accesul la surse energetice diversificate din SUA este un avantaj strategic, deși costurile ar putea fi mai mari comparativ cu gazul rusesc. De asemenea, investițiile americane ar putea stimula sectoare precum tehnologia și apărarea.

Un bilanț cu două fețe

Pe termen scurt, efectele pentru economia românească sunt preponderent negative: exporturile către SUA vor scădea, iar industriile dependente de piața americană vor fi afectate.

Pe termen mediu și lung, situația ar putea fi parțial compensată prin atragerea de investiții americane, participarea la proiecte energetice strategice și diversificarea piețelor de export.

Prin urmare, noul acord SUA–UE reprezintă o provocare, dar și o oportunitate. Modul în care România va reuși să-și adapteze strategiile economice și să profite de investițiile americane va face diferența între pierderi temporare și un nou val de creștere.

Trei scenarii posibile

Există trei scenarii – optimist, moderat și pesimist – bazate pe datele actuale și pe posibilele reacții ale pieței și ale investitorilor.

Scenariul optimist: impact limitat și noi oportunități

În varianta favorabilă, tariful de 15% ar fi parțial compensat de deprecierea euro față de dolar și de măsuri de sprijin adoptate de UE pentru exportatori. În același timp, investițiile americane în România ar putea crește, în special în energie, IT și apărare, iar exporturile de servicii, mai puțin afectate de tarife, ar continua să se dezvolte.

• Exporturi către SUA: scădere moderată, cu 5%, până la 4,6 miliarde USD.

• Importuri: creștere cu 10%, la 2,64 miliarde USD, în special din energie și echipamente.

• Excedent comercial: se reduce, dar rămâne semnificativ, la 1,96 miliarde USD.

• Impact asupra PIB 2025: minim, -0,05%, datorită compensațiilor prin investiții și noi contracte.

Scenariul moderat: pierdere parțială a avantajului comercial

Cel mai probabil scenariu indică o erodare treptată a competitivității exporturilor românești, fără ca măsurile compensatorii sau investițiile să contrabalanseze pe deplin pierderile. Lanțurile de aprovizionare europene s-ar ajusta lent, reducând cererea pentru componente produse în România.

• Exporturi: scad cu 15%, ajungând la 4,1 miliarde USD.

• Importuri: cresc cu 15%, la 2,76 miliarde USD.

• Excedent comercial: se înjumătățește, la 1,34 miliarde USD.

• Impact PIB 2025: -0,2%, mai ales în sectoarele auto și bunuri industriale.

Scenariul pesimist: pierderi majore și fragmentarea lanțurilor

Într-o variantă nefavorabilă, SUA ar aplica nu doar tarifele, ci și bariere non-tarifare suplimentare, precum cerințe de certificare și reglementări stricte. UE nu ar reuși să protejeze exportatorii, iar lanțurile europene de aprovizionare s-ar fragmenta. Investițiile americane s-ar concentra în statele mari, iar România ar atrage doar sume marginale.

• Exporturi: scad drastic, cu 30%, la 3,4 miliarde USD.

• Importuri: cresc cu 20%, la 2,88 miliarde USD.

• Excedent comercial: se reduce aproape complet, la 0,5 miliarde USD.

• Impact PIB 2025: -0,4%, cu efecte negative importante asupra industriei orientate spre export.

Risc de pierdere, dar și oportunități de recuperare

Analiza arată că scenariul cel mai probabil este cel moderat, în care România pierde o parte din avantajul comercial și înregistrează o încetinire a creșterii economice cu aproximativ 0,2 puncte procentuale în 2025.

Totuși, dacă autoritățile vor reuși să atragă investițiile americane promise și să integreze țara în proiectele energetice și de apărare, impactul ar putea fi atenuat, transformând o situație de risc într-o oportunitate pentru modernizarea economiei.

Prognoză sectorială 

Acordul comercial va genera efecte diferite în funcție de sector și de capacitatea României de a se adapta. Analiza de mai jos, bazată pe trei scenarii – optimist, moderat și pesimist – conturează o imagine complexă a posibilelor evoluții economice.

Industria auto: cel mai vulnerabil sector

Industria auto, unul dintre principalii exportatori români către SUA, este direct afectată de noul tarif.

• Scenariul optimist: exporturile scad ușor, cu 5%, companiile reușind să compenseze prin diversificarea piețelor.

• Scenariul moderat: reducere de 15% a exporturilor, cu ajustări de producție.

• Scenariul pesimist: scădere drastică de 30%, posibile relocări de fabrici și pierderi de locuri de muncă.

Bunuri industriale: dependența de lanțurile europene

Exporturile de bunuri industriale și materiale depind puternic de lanțurile de aprovizionare europene, afectate indirect de tarife.

• În varianta optimistă, impactul este limitat (-3%) datorită găsirii de piețe alternative.

• În scenariul moderat, cererea scade cu 10%.

• În scenariul pesimist, comenzile se reduc cu 25%, lovind industria locală.

IT și servicii: reziliență și potențial de creștere

Sectorul IT și telecomunicații, mai puțin expus tarifului, poate deveni un câștigător dacă atrage investiții americane.

• Optimist: creștere de 5%, impulsionată de digitalizare și parteneriate tehnologice.

• Moderat: avans modest, de 2%.

• Pesimist: stagnare, în contextul unei competiții internaționale mai dure.

Servicii turistice: influență redusă, dar vizibilă

Turismul nu este direct vizat de tarife, însă fluxurile de vizitatori americani pot varia în funcție de contextul comercial.

• Optimist: ușoară creștere de 2%, susținută de turismul de afaceri.

• Moderat: nivel constant.

• Pesimist: scădere de 5% a numărului de turiști americani.

Energie: oportunități strategice, dar și costuri

România ar putea beneficia de acces extins la energie americană (LNG, petrol), însă prețurile rămân o provocare.

• Optimist: importurile cresc cu 10%, iar proiectele americane sprijină securitatea energetică.

• Moderat: creștere de 5%, cu costuri ridicate.

• Pesimist: avans limitat de 3%, cu dependență accentuată de resurse costisitoare.

Investițiile americane, factor decisiv

Fluxurile de investiții străine directe (ISD) din SUA ar putea compensa parțial pierderile din comerț.

• Optimist: România atrage 1,5–2 miliarde EUR, cu impact pozitiv asupra economiei.

• Moderat: creștere moderată, de 0,5–1 miliard EUR.

• Pesimist: doar 0,1 miliard EUR, insuficient pentru a contracara pierderile.

Impact asupra PIB: între oportunitate și risc

Estimările arată că efectul asupra PIB-ului României în 2025 variază în funcție de scenariu:

• Optimist: +0,05%, datorită investițiilor și proiectelor energetice.

• Moderat: -0,2%, cu pierderi moderate.

• Pesimist: -0,4%, cu impact negativ semnificativ asupra sectoarelor orientate spre export.

IT și energie pot salva balanța, dar auto rămâne punctul slab

Auto și bunurile industriale sunt sectoarele cele mai vulnerabile la noul tarif de 15%, în timp ce IT și energie oferă oportunități de redresare. Investițiile americane reprezintă cheia pentru atenuarea impactului, iar capacitatea României de a atrage aceste fonduri va determina dacă scenariul final va fi unul de pierdere sau de transformare economică.

Piața muncii din România: între ajustări minore și pierderi masive

Introducerea tarifului de 15% pentru exporturile europene către Statele Unite va afecta și ocuparea forței de muncă în România. Impactul estimat variază semnificativ în funcție de scenariile analizate – optimist, moderat și pesimist – și de expunerea fiecărui sector economic.

Industria auto: cel mai mare risc pentru angajați

Cu aproximativ 150.000 de locuri de muncă legate direct și indirect de exporturile către SUA, industria auto este cea mai vulnerabilă.

• Scenariul optimist prevede pierderea a doar 3.000 de locuri, datorită diversificării piețelor.

• În scenariul moderat, se estimează 15.000 de locuri reduse, în urma ajustării producției.

• În varianta pesimistă, ar putea fi afectate 40.000 de locuri, ca urmare a relocărilor și închiderii unor linii de producție.

Bunuri industriale: efecte semnificative în scenariul pesimist

Sectorul bunurilor industriale și materialelor, cu o expunere ridicată pe lanțurile de aprovizionare europene, ar putea înregistra:

• 1.000 de locuri pierdute în scenariul optimist,

• 5.000 în scenariul moderat,

• și până la 15.000 în scenariul pesimist, dacă comenzile se reduc drastic.

IT și servicii telecom: un posibil câștigător

Sectorul IT, cu 50.000 de angajați implicați în proiecte cu parteneri americani, ar putea beneficia de investiții și contracte suplimentare.

• Optimist: crearea a 1.500 de locuri de muncă.

• Moderat: creștere modestă, cu 500 de locuri.

• Pesimist: stagnare, fără pierderi, dar nici câștiguri.

Serviciile turistice: expunere limitată

Turismul, deși dependent într-o mică măsură de vizitatorii americani, ar putea fi influențat de tensiunile comerciale.

• Optimist: +200 de locuri de muncă, datorită turismului de afaceri.

• Moderat: situație stabilă, fără modificări.

• Pesimist: pierdere de 1.000 de locuri.

Energie: efect indirect prin investiții

Deși sectorul energetic nu generează direct multe locuri de muncă, proiectele și investițiile americane ar putea stimula ocuparea în infrastructură.

• Optimist: +500 de locuri.

• Moderat: +200 de locuri.

• Pesimist: niciun impact semnificativ.

Total: între ajustări minore și șoc economic regional

Calculul agregat arată un impact variabil asupra pieței muncii:

• Optimist: pierdere netă de doar 2.000 de locuri, compensată de creșterea din IT și energie.

• Moderat: reducere de 19.000 de locuri, echivalentă cu aproximativ 0,2% din totalul angajaților din industrie.

• Pesimist: pierdere masivă de 56.000 de locuri, afectând în special județele cu fabrici auto și industriale.

Riscurile se concentrează în industria auto

Impactul asupra ocupării forței de muncă depinde în mare măsură de capacitatea României de a atrage investiții americane și de a sprijini sectoarele vulnerabile. În scenariul moderat – considerat cel mai probabil – industria auto și bunurile industriale vor suferi cele mai mari pierderi, în timp ce IT și energia pot oferi un colac de salvare economic.