Adaosuri umflate și clauze „no-poach” – semnal de alarmă pentru economia românească

Consiliul Concurenței trage un semnal de alarmă asupra sănătății economiei naționale. Presiunea concurențială a scăzut în mai multe sectoare cheie, iar Raportul privind evoluția concurenței în sectoare cheie – 2025, publicat azi, arată că cele mai mari probleme apar în comerțul alimentar și pe piața muncii, unde puterea se concentrează tot mai mult în mâinile unui număr restrâns de jucători.

Marii retaileri domină piața: cote de 90% pentru primii cinci

Sectorul de retail modern (comercializarea produselor alimentare) se confruntă cu o reducere a concurenței, pe măsură ce marii retaileri își extind cotele de piață. Analiza indică o scădere a Indicelui Agregat de Presiune Concurențială (IAPC), ceea ce confirmă o tendință de concentrare accelerată a pieței.

Potrivit documentului, primii trei mari retaileri dețin acum o cotă cumulată de peste 70%, iar primii cinci au ajuns să controleze aproape întreaga piață.

Citate cheie din raport:

15:45 • ECONOMIE

Chirițoiu: România pregătește schimbări majore în regulile pentru investitorii străini

18:12, 21.10.2025 • ACTUALITATE

Cartelul din Banat: patru firme au fost sancționate pentru trucarea unor licitații CNAIR

• „Astfel, în anul 2025, cotele combinate ale celor mai importanți trei retaileri (CR3) au depășit 70% din piață, față de aprox. 60% în anul 2020.”
• „…iar CR5 (primii 5 jucători din piață) a urcat la peste 90% din piață, față de sub 80% în anul 2020.”

O altă constatare îngrijorătoare se referă la mărcile proprii (produsele sub numele retailerului). Deși adesea mai ieftine la categoriile de bază, la nivel general, adaosurile practicate de retaileri la aceste produse sunt mai mari.

• „Contrar observațiilor realizate la nivelul categoriilor de bază, la nivel general (total produse și/sau total produse românești), adaosurile la produsele de marcă proprie sunt chiar mai mari.”

Cartelurile „No-Poach” afectează angajații

Pe piața muncii, Consiliul Concurenței a identificat practici care pot limita oportunitățile lucrătorilor și le pot afecta mobilitatea. Este vorba despre înțelegeri între companii care au ca scop împiedicarea angajării personalului între firmele concurente.

Aceste practici, cunoscute sub numele de clauze „no-poach” (fără recrutare reciprocă), reduc competiția pentru angajați și, implicit, scad șansele acestora de a negocia salarii mai bune sau de a se muta la un loc de muncă mai avantajos.

Citate cheie din raport:

• „Investigațiile derulate pe piața muncii au arătat că există practici care restrâng mobilitatea forței de muncă la nivel european, care reduc concurența pentru atragerea forței de muncă și, implicit, diminuează oportunitățile pentru lucrători.”
• „Aceste practici pot lua forma unor carteluri în care sunt semnate acorduri între întreprinderi, acorduri care includ clauze de neangajare (de tip „no-poach”) și prin care este interzisă recrutarea și angajarea personalului între întreprinderi concurente.”

Sectoare cu risc și efectele reglementării prețurilor

Raportul indică faptul că un număr de 9 industrii (reprezentând 22% din totalul analizat) au înregistrat o scădere a presiunii concurențiale în perioada 2024–2025. Printre sectoarele cu un nivel scăzut de concurență se numără:

• Serviciile notariale și producerea și comercializarea cimentului.
• Domeniul financiar-bancar și cel de asigurări.
• Comerțul cu carburanți, unde indicatorii de concentrare sunt „semnificativi”.

În ceea ce privește măsurile de plafonare a adaosurilor comerciale la produsele alimentare de bază, autoritatea de concurență avertizează asupra riscurilor pe termen lung. S-a observat că pierderile de profit din produsele reglementate au fost recuperate prin creșterea profitabilității la alte produse (așa-numitul „efect de tip waterbed”).

Citate cheie din raport:

• „Conform metodologiei utilizate de Consiliul Concurenței, s-a constatat faptul că pierderile de profitabilitate înregistrate la nivelul produselor ce fac obiectul reglementării ar fi fost recuperate prin creșterea profitabilității, inclusiv prin majorarea prețurilor, pentru alte produse, alimentare și nealimentare.”
• „Practic, o plafonare pe termen lung a adaosurilor sau prețurilor pentru anumite categorii de produse va genera un efect de contagiune spre alte categorii și piețe, cu efecte imprevizibile.”