Alarmă roșie pentru PNRR: Guvernul a analizat un document în primă lectură care vorbește de proiecte blocate, fonduri pierdute, risc fiscal uriaș

Guvernul României a analizat și discutat, în primă lectură, în cadrul ședinței din 28 noiembrie 2025, un proiect de Ordonanță de Urgență (OUG) care are ca obiect reformarea cadrului legal de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Nota de Fundamentare a acestui document oferă o imagine sumbră a stadiului PNRR și avertizează că eșecul adoptării rapide a măsurilor propuse ar putea genera „consecințe macroeconomice severe” și un „risc fiscal sistemic”.

Proiecte conforme suspendate și finanțare blocată

Documentul subliniază că măsurile adoptate anterior, deși destinate să restabilească disciplina bugetară și să evite „riscul de neîncadrare în traiectoria fiscală asumată de România”, s-au dovedit insuficiente, blocând investiții viabile. Nota recunoaște existența unui paradox și menționează că „în procesul de implementare a PNRR au existat situații în care anumite proiecte, deși conforme cu obiectivele și condițiile finanțării, au fost suspendate sau nu au fost incluse în memorandumul prevăzut la art. 8 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 41/2025, care reglementează prioritizarea și aprobarea proiectelor finanțate din fonduri europene”.

Conform surselor citate, prevederile Ordonanței de Urgență nr. 41/2025 „s-au dovedit insuficiente pentru toate proiectele din portofoliul Ministerului Transporturilor, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor”, context în care „există contracte cu angajamente ferme care nu au fost incluse în memorandumul guvernamental”.

Pentru a asigura o „utilizare eficientă și flexibilă a fondurilor disponibile”, proiectul propune „reglementarea expresă a posibilității constituirii unor liste alcătuite din proiectele aferente contractelor sau deciziilor/ordinelor de finanțare suspendate” în temeiul actului normativ anterior, din care să poată fi selectate și finanțate ulterior „proiecte deja evaluate, dar neincluse în fazele anterioare ale procesului decizional”.

06:40 • ECONOMIE

Consiliul UE aprobă revizuirea unui alt PNRR

11:56, 27.11.2025 • ACTUALITATE

CSM dă aviz negativ la reforma pensiilor magistraților. Guvernul riscă să piardă 230 de milioane de euro din PNRR

Risc iminent de pierderi financiare și degradare

Documentul avertizează că neadoptarea rapidă a unor măsuri urgente va genera consecințe dezastruoase, care vor afecta direct obiectivele asumate de România. În secțiunea dedicată justificării urgenței, nota de fundamentare semnalează că neadoptarea măsurilor ar conduce la: „blocaje economice, întârzieri semnificative în finalizarea proiectelor strategice, creșterea costurilor prin penalități sau litigii”.

Se atrage atenția și asupra unui impact direct, fizic, prin apariția de „dificultăți în asigurarea siguranței rutiere și degradarea infrastructurii deja realizate”. Măsurile propuse sunt esențiale pentru a asigura „implementarea conform angajamentelor asumate în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență” și pentru a evita „risc fiscal sistemic”. De asemenea, adoptarea de urgență este „imperativă” pentru a preveni „efecte negative majore la nivel economic și social” și pentru a asigura continuitatea proiectelor, având în vedere că „nerealizarea acestora într-un timp scurt ar putea conduce la pierderi financiare, penalități și imposibilitatea de a respecta termenii asumați cu Comisia Europeană”. România și-a asumat îndeplinirea a 385 de jaloane și ținte până la termenul limită de 31 august 2026.

Cauze externe: prețuri și performanță slabă

Pe lângă dificultățile de gestionare internă, documentul menționează factori macroeconomici și de performanță necorespunzătoare ca surse ale modificării PNRR și ale întârzierilor. Modificarea PNRR a fost necesară din cauza unor „motive obiective, pe de o parte, precum creșterea prețurilor și perturbări ale lanțului de aprovizionare” și, „pe de altă parte, circumstanțe neprevăzute și întârzieri semnificative în implementare, independente de voința statului român”.

Printre problemele specifice care au făcut planificarea inițială impracticabilă se numără performanța scăzută a contractanților și impedimentele în implementarea măsurilor. Situația s-a agravat după diminuarea bugetului PNRR, care a însumat 21.410.527.593 euro. Ca răspuns, Guvernul a stabilit ca scop „diminuarea unor investiții și, totodată, eliminarea din componenta de grant a investițiilor cu întârzieri în implementare”, urmărind totodată „redirecționarea resurselor disponibile către obiectivele asumate prin PNRR și eficientizarea utilizării sumelor”. S-a impus, de asemenea, necesitatea asigurării continuării finanțării „din bugetul de stat, în limita economiilor înregistrate în cadrul altor investiții finanțate prin PNRR”.

Ce schimbări propune OUG

Proiectul de Ordonanță de Urgență introduce măsuri de flexibilizare pentru a debloca PNRR-ul, abordând blocajele financiare și riscul de pierdere a fondurilor.

1. Deblocarea proiectelor conforme suspendate: autoritățile vor putea crea liste de rezervă din proiectele blocate anterior, pentru a permite selecția și finanțarea ulterioară a acestora, utilizând economiile identificate în alte investiții PNRR.
2. Flexibilitate în schimbarea surselor de finanțare: Ministerul Transporturilor va putea muta proiectele afectate de diminuarea bugetului PNRR pe Programul Transport 2021–2027. Coordonatorii de reforme vor putea diminua valoarea fondurilor europene dintr-un contract și să o realoce din componenta de finanțare publică națională.
3. Măsuri de siguranță fiscală: se creează un mecanism de acoperire prin fonduri naționale (din economii) în cazul dezangajării fondurilor Comisiei Europene pentru jaloane sau ținte neîndeplinite. În plus, plățile deja efectuate rămân cheltuială definitivă a bugetului, prevenind recuperarea lor și protejând finanțele publice.