Alegerile prezidențiale din 2025, sub semnul polarizării: un român din doi pune la îndoială corectitudinea scrutinului
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/01/alegeri-1.jpeg)
Aproape jumătate dintre români consideră că alegerile prezidențiale din 2025 au fost organizate incorect, potrivit unui sondaj INSCOP care evidențiază o polarizare accentuată a societății în funcție de opțiuni politice, educație și mediu de rezidență.
Românii pun sub semnul întrebării alegerile prezidenţiale din 2025
Organizarea alegerilor prezidențiale din 2025 divizează profund opinia publică din România, potrivit celui mai recent sondaj realizat de INSCOP Research, în parteneriat cu Informat.ro. Studiul, desfășurat între 26 și 30 mai, arată că 50,4% dintre respondenți consideră că alegerile au fost „mai degrabă corecte”, în timp ce 45,7% cred contrariul. Restul de 3,9% fie nu au o opinie, fie au evitat să răspundă.
Diferențele de percepție sunt evidente în funcție de afinitățile politice, nivelul de educație, vârstă și mediul de trai. Cei mai încrezători în buna desfășurare a alegerilor sunt votanții PNL (90%) și USR (89%). În același sens se exprimă 75% dintre persoanele cu studii superioare, 59% dintre cei trecuți de 60 de ani și 66% dintre locuitorii Bucureștiului.
De cealaltă parte, nemulțumirea este pronunțată în rândul votanților AUR, dintre care 89% susțin că alegerile au fost „mai degrabă incorecte”. Scepticismul este puternic și în rândul persoanelor cu educație primară (71%), al celor cu vârste între 30 și 44 de ani (58%), al locuitorilor din mediul rural (58%) și al utilizatorilor de TikTok (58%).
Directorul INSCOP Research, Remus Ioan Ștefureac, avertizează asupra riscului polarizării societății și a impactului negativ al campaniilor de dezinformare care alimentează neîncrederea în instituțiile democratice. El subliniază că „recredibilizarea democrației românești” ar trebui să devină o prioritate națională.
„Părerile populației cu privire la corectitudinea organizării alegerilor prezidențiale reflectă polarizarea puternică a votului. (…) Contrastul este puternic între votanții cu studii superioare și cei cu studii primare, dar și între locuitorii din marile orașe și cei din mediul rural. Aceste diferențe reflectă în realitate structura bazinelor electorale ale celor doi candidați. Ele indică menținerea unei polarizări puternice în societatea noastră, demonstrează impactul nociv al valului de dezinformări menite să decredibilizeze democrația din România și arată nevoia unor eforturi serioase de recredibilizare a regimului nostru democratic la nivelul întregii societăți”, afirmă Ștefureac.
Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.150 de persoane, reprezentativ la nivel național, prin metoda interviului telefonic (CATI), având o marjă de eroare de ±2,9% și un nivel de încredere de 95%.