Alegerile prezidențiale, sub lupa presei internaționale: Sunt urmărite cu atenție de SUA, Rusia și Ucraina

Duminică, 4 mai 2025, românii votează pentru a-și alege nu președinte, într-un scrutin considerat crucial atât la nivel național, cât și internațional. Presa străină acordă o atenție deosebită alegerilor, în special în contextul tensiunilor geopolitice și al influenței potențiale asupra relațiilor internaționale.

Alegerile din 4 mai vin la șase luni după ce primul tur prezidențial din 2024 a fost anulat de Curtea Constituțională, în urma acuzațiilor de fraudă electorală și ingerință străină. Călin Georgescu, candidatul clasat atunci pe primul loc, a fost exclus din cursa electorală, iar decizia a stârnit reacții dure, inclusiv din partea vicepreședintelui american JD Vance. Acesta a criticat România pentru ceea ce a numit o abatere de la normele democratice, provocând tensiuni în relația bilaterală.

BBC subliniază că rezultatul este „așteptat cu nervozitate la Washington, Kiev și Moscova”, având în vedere rolul strategic al României în regiune.

Diaspora, factor-cheie în alegerile din 2025

Un aspect remarcat de presa internațională este participarea masivă a diasporei la alegerile din 4 mai. Potrivit BBC, aproape 400.000 de români din străinătate au votat în primele două zile ale scrutinului, în special în țări precum Spania, Italia, Germania și Marea Britanie. Aceștia, invizibili în sondajele interne, ar putea înclina decisiv balanța în turul întâi sau în eventualul tur decisiv din 18 mai.

România, care găzduiește baze NATO importante și este un punct de tranzit esențial pentru armele destinate Ucrainei, are un rol strategic în regiune. BBC notează că țara oferă sprijin logistic important pentru Kiev, de la antrenarea piloților ucraineni pentru avioanele F-16, până la deminarea apelor Mării Negre, prin care sunt exportate 70% din cerealele ucrainene. În acest context, administrația Trump a suspendat brusc programul de scutire de vize pentru români, adâncind incertitudinile politice.

12:49 • POLITICĂ

Presa internațională despre prezidențialele din România: BBC – Doar patru candidați au șanse reale

Exclusiv

12:26 • POLITICĂ

Fiica lui Crin Antonescu, alături de tatăl său în ziua votului – mesajul tinerei pentru alegători

AFP: Extrema dreaptă, favorită în alegeri. Simion promite o „Românie demnă”

France Presse remarcă o posibilă ascensiune a extremei drepte, reprezentată de George Simion, liderul AUR. Acesta a preluat simbolic ștafeta de la Georgescu a reușit să creeze un nucleu de susținători loiali, inclusiv în diaspora. Cu un discurs suveranist, o prezență activă pe TikTok și un stil inspirat de fostul președinte american Donald Trump, Simion speră să ajungă în turul doi și, eventual, la Cotroceni.

„De data aceasta, le vom fura turul al doilea”, a declarat Simion, care promite o Românie demnă și un lider care să apere interesele naționale împotriva „birocraților de la Bruxelles”. Susținătorii săi îl percep ca pe o alternativă radicală la clasa politică tradițională, dominată de decenii de aceleași partide.

Printre contracandidații săi principali se află Crin Antonescu (reprezentantul coaliției PSD-PNL), Nicușor Dan (independent susținut de USR) și Elena Lasconi (fostă jurnalistă, acum politician). Fiecare promite o direcție diferită: stabilitate, combaterea corupției sau reforme instituționale. În spatele acestora, Victor Ponta caută o revenire politică, cu un discurs conservator și populist.

Campania electorală a fost marcată de polarizare, acuzații reciproce și o mobilizare intensă pe rețelele sociale. AFP avertizează că prezența mare a indecișilor, atacurile online și manipularea digitală pot influența semnificativ rezultatul.

Implicații internaționale și un viitor incert

În calitate de comandant al armatei și șef al Consiliului Național de Securitate, președintele are o influență majoră asupra deciziilor de securitate. George Scutaru, expert la New Strategy Center, avertizează că o victorie a lui Simion ar putea însemna „sfârșitul oricărui ajutor pentru Ucraina”. Totuși, el rămâne „prudent optimist” că un candidat centrist va învinge în final.

 Într-un context geopolitic fragil, rezultatul scrutinului ar putea redefini nu doar un context intern al României, ci și viitorul echilibrului regional.