Alertă cu bombă la bordul unui avion TAROM venit din Praga, cu 102 pasageri la bord. Ce au transmis SRI și CNAB
Un avion TAROM care a zburat de la Praga spre București, cu 102 pasageri la bord, a fost vizat vineri de o amenințare cu bombă. Serviciul Român de Informații a confirmat existența alertei, descrisă drept „nespecifică”, iar Compania Națională Aeroporturi București a anunțat că derulează măsurile procedurale, alături de instituțiile statului. Aeronava a aterizat pe Henri Coandă la ora 12.19, în plin val de amenințări similare care lovește zilele acestea traficul aerian din România și din restul Europei.
Alertă cu bombă pe zborul TAROM Praga–București. Ce a transmis CNAB
Cursa TAROM ROT226, pe ruta Praga–București, era programată să aterizeze vineri, 6 noiembrie, pe Aeroportul Internațional Henri Coandă, la ora 12:23. La bord se aflau 102 pasageri, potrivit datelor transmise de Compania Națională Aeroporturi București.
Reprezentanții aeroportului au precizat că sunt în curs de aplicare măsurile procedurale, în colaborare cu instituțiile statului. CNAB a ținut să sublinieze că traficul aerian s-a desfășurat în condiții de siguranță, fără perturbări, conform planului de zbor.
Serviciul Român de Informații a confirmat, la rândul lui, că aeronava a fost vizată de o amenințare cu bombă. „Zborul Praga – Otopeni 226M, care a aterizat pe Otopeni o amenintare cu bomba la bord. Nespecifica, fara masuri in teren”, a transmis SRI.
Din informațiile instituției reiese că amenințarea nu a avut un caracter specific și că nu a fost nevoie de intervenții suplimentare la sol. Avionul și-a încheiat cursa la ora 12.19.
A cincea amenințare cu bombă în România, în câteva zile. 182 de pasageri, evacuați de pe un zbor venit de la Milano
Alerta de pe zborul TAROM nu este un caz izolat. În ultimele zile, România a mai fost lovită de patru amenințări similare, într-un val care a pus sub presiune activitatea de pe Henri Coandă.
Cel mai tensionat episod a vizat o aeronavă Wizz Air venită de la Milano, de unde 182 de pasageri au fost evacuați de urgență. Comandantul începuse deja manevrele de aterizare pe Henri Coandă când echipajul a primit alerta privind o posibilă bombă la bord.
Echipajul a informat imediat turnul de control, în conformitate cu procedurile de securitate aeronautică, iar autoritățile au intervenit pentru gestionarea situației.
Val de amenințări cu bombă în Europa. Avioane deviate și escortate de aeronave militare
Fenomenul nu se oprește la granițele României. La nivel european, cel puțin 25 de zboruri comerciale au fost afectate de amenințări cu bombă într-o singură zi, la doar două zile după ce alte șapte aeronave fuseseră vizate de alerte asemănătoare.
Printre statele afectate se numără Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Franța, Italia și Polonia. Un avion Aer Lingus, care zbura de la Dublin la Roma, a fost deviat către o bază aeriană din Franța, iar o aeronavă Finnair, pe ruta Helsinki–Roma, a fost escortată de avioane de vânătoare italiene.
Valul de incidente a dus la aplicarea unor proceduri de securitate suplimentare și la verificări extinse, cu efecte vizibile asupra traficului aerian de pe continent.
Amenințările cu bombă pot provoca haos chiar și atunci când nu sunt confirmate, atrage atenția un expert în securitate
Jacob Funk Kirkegaard, analist militar la Bruegel, un grup de reflecție specializat în politici publice, explică de ce acest tip de alerte, chiar false, pot bloca traficul aerian. „Din păcate, amenințările cu bombă transmise telefonic sau prin alte mijloace reprezintă o strategie foarte eficientă pentru a provoca haos. Pentru că, în mod firesc și în conformitate cu procedurile standard de operare, suntem obligați să le tratăm cu maximă seriozitate și să efectuăm investigații amănunțite, verificări, inspecții și controale ale aeronavelor vizate”, a explicat Kirkegaard.
Chiar și atunci când pericolul real nu se confirmă, autoritățile sunt obligate să trateze fiecare alertă cu seriozitate maximă. Asta înseamnă, în practică, devierea zborurilor, evacuarea pasagerilor și mobilizarea echipelor de intervenție de fiecare dată când o astfel de amenințare ajunge la instituțiile statului.