Alertă de emigrație românească masivă: ce ne spun datele austriece despre dorința de plecare a românilor

Un studiu realizat de Banca Națională a Austriei (OeNB) aruncă o lumină rece asupra realității sociale din România și din regiunea Europei Centrale și de Sud-Est: peste jumătate de milion de români afirmă că vor să emigreze în următorul an. Dincolo de cifra șocantă, metodologia și interpretarea acestor date ne ajută să înțelegem mai bine mecanismele din spatele acestui val de intenții.

Cine a făcut cercetarea și de ce

Sondajul face parte din seria periodică OeNB Euro Survey, prin care banca centrală austriacă analizează comportamente economice, financiare și sociale în Europa Centrală, de Est și de Sud-Est.

Obiectivele nu țin doar de curiozitate academică: Austria are interese directe în regiune, fiind unul dintre principalii investitori în economiile locale, iar fluxurile de migrație influențează piețele muncii, remitentele și chiar stabilitatea financiară.

Metodologia este riguroasă:

• aproximativ 1.000 de respondenți pe țară, toți peste 18 ani, intervievați față în față;
• selecție aleatorie stratificată, pentru a reprezenta populația;
• verificări de consistență, apeluri de confirmare și corecții statistice prin ponderi.

Rezultatul: un tablou comparativ credibil, în care România se remarcă printr-un apetit de migrație mai ridicat decât vecinii.

Datele pentru România: cifre care dor

• 3,4% dintre românii peste 18 ani au spus că vor să emigreze în următorul an. Raportat la 15,37 milioane de adulți, asta înseamnă 522.000 de potențiali emigranți.
• Peste 10% declară că vor să emigreze în următorii 10 ani. Asta ridică potențialul la peste 1,5 milioane de persoane.
• În 2024, România a pierdut deja 230.000 de locuitori prin emigrare, echivalentul populației unui județ mediu.

Comparativ, în alte țări din regiune, intențiile de migrație sunt mai scăzute, deși motivele invocate sunt similare: locuri de muncă și condiții de viață mai bune.

Motivele emigrării: de ce pleacă românii

Sondajul OeNB confirmă ceea ce alte cercetări au arătat în ultimii ani:

1. Locul de muncă este principalul factor. Salariile mici, lipsa oportunităților reale de carieră și instabilitatea economică împing oamenii spre exterior.
2. Condițiile de viață sunt al doilea motiv: infrastructura precară, educația și sănătatea subfinanțate, serviciile publice ineficiente.
3. Neîncrederea în sistem – deși nu apare explicit în sondaj, este ușor de dedus din corelațiile statistice: oamenii nu cred că statul va oferi schimbări reale, așa că preferă să caute soluții în afara lui.

Dimensiunea fenomenului reîntoarcerilor

Un aspect interesant al sondajului este analiza celor care au locuit deja în străinătate:

• În România, ca și în regiune, aproximativ 14% dintre adulți au experiență de migrație.
• În Albania procentul urcă spectaculos la 28%, iar în Ungaria coboară la doar 7%.
• Durata șederilor diferă: în Cehia, jumătate dintre reîntorși au stat sub un an, în timp ce în Bosnia aproape jumătate au petrecut peste 3 ani.

Această circularitate arată că migrația nu mai e o decizie unidirecțională, ci o strategie de viață, în care oamenii alternează între plecări și întoarceri.

Impactul asupra României: între deficit demografic și dezechilibru social

Cifrele sunt grăitoare:

• Dacă nu ar fi existat imigrația asiatică, populația României ar fi scăzut sub 19 milioane.
• În 2024, chiar și cu 290.000 de imigranți intrați, populația a scăzut cu peste 31.000, din cauza sporului natural negativ și a emigrării.
• Emigrarea afectează în special segmentele tinere și active, ceea ce lasă țara cu un bazin demografic îmbătrânit și cu o piață a muncii tensionată.

Ce soluții sugerează autorii sondajului

Austriecii spun limpede: îmbunătățirea pieței muncii și a serviciilor publice este cheia reducerii intențiilor de migrație.

• Crearea de locuri de muncă stabile și bine plătite.
• Investiții în educație și sănătate, pentru ca oamenii să simtă că pot avea un viitor decent aici.
• Reducerea birocrației și a corupției, factori invizibili dar decisivi în încrederea publicului.

O țară în care plecarea rămâne prima opțiune

Sondajul Băncii Naționale a Austriei nu face decât să pună cifre pe ceea ce românii știu de ani de zile: statul nu oferă destule motive pentru a rămâne.

Faptul că peste 500.000 de oameni se gândesc să plece într-un singur an ar trebui să fie o alarmă pentru clasa politică.

Dar experiența ultimelor decenii arată că, de cele mai multe ori, aceste alarme sunt ignorate sau minimalizate.

Adevărata dramă e alta: nu doar că oamenii pleacă, dar pleacă cei mai activi și mai educați, lăsând în urmă un gol greu de umplut. Iar România rămâne prinsă într-un paradox: depinde de diaspora pentru remitențe și prestigiu, dar nu face aproape nimic pentru a opri exodul.