Alertă medicală: microplasticele din alimente și băuturi ne otrăvesc organismul

Specialiștii avertizează că ingerăm anual echivalentul a 50 de carduri bancare din cauza microplasticelor prezente în apă, mâncare și produse de uz zilnic. Efectele asupra sănătății sunt grave și de lungă durată. Studiile recente realizate în Statele Unite și China arată că fiecare dintre noi consumă, fără să își dea seama, cel puțin 250 de grame de plastic pe an.

Cantități alarmante de microplastice în organism

Această cantitate corespunde echivalentului a 50 de carduri bancare și ajunge în organism prin alimente, băuturi sau produse cosmetice și de îngrijire.

Specialiștii în toxicologie trag un semnal serios de alarmă. Particulele de microplastic nu se elimină ușor și pot afecta funcțiile esențiale ale organismului. Profesorul universitar dr. Radu Țincu, medic toxicolog la Spitalul Floreasca, atrage atenția asupra efectelor hormonale și imunitare:

„Microplasticul are un efect endocrin, pentru că particulele de plastic mimează anumiți hormoni din corpul nostru și dau peste cap dezvoltarea adolescenților, producând tulburări, fie de menstuație, tulburări de fertilitate, tulburări… în evoluția aceasta spre adult.”

Mai mult decât atât, medicul subliniază și riscurile cardiovasculare și pulmonare asociate cu nanoparticulele:

„Discutăm și de o particulă mai mică, numită «nanoparticule de plastic», care poate să străbată bariera digestivă și să ajungă în sângele persoanelor respective.

Aerul poluat cu particule de microplastic ajunge la nivelul alveolelor pulmonare, care stau la baza unor boli pulmonare cronice, cum ar fi bronhopneumopatia cronic obstructivă sau chiar cancerele pulmonare.”

Surse ascunse de microplastice

Plasticul din caserolele pentru mâncare, sticlele reutilizabile, dar și hainele sintetice sau cosmeticele contribuie la acumularea acestor particule nocive în organism. Obiceiurile zilnice, aparent inofensive, cum ar fi încălzirea mâncării în recipiente din plastic, sporesc riscul de contaminare.

Un alt canal de transmitere îl reprezintă mediul marin. În fiecare an, la nivel mondial, se produc aproximativ 300 de milioane de tone de mase plastice, iar cel puțin 8 milioane ajung în oceane. Profesorul Radu Țincu avertizează asupra lanțului de contaminare alimentară.

„De acolo, din apele acestea, vor fi ingerate de animalele marine. Și, atunci, peștele, fructele de mare, pe care noi le consumăm, sarea de mare conțin microplastic.”, a declarat specialistul pentru Antena 3 CNN.

Cum putem reduce expunerea

Specialiștii recomandă schimbarea unor obiceiuri zilnice pentru a limita contactul cu microplasticele. Printre cele mai importante măsuri se numără:

• evitarea încălzirii alimentelor în recipiente de plastic;

• folosirea sticlei sau a oțelului inoxidabil pentru depozitarea și transportul lichidelor;

• reducerea consumului de alimente procesate;

• evitarea uscării hainelor sintetice în interiorul locuinței.

Unii români consideră că soluția cea mai la îndemână ar fi extinderea utilizării sticlei în locul plasticului, în special pentru ambalaje și recipiente.