Americanii anunță sprijin pentru România la extracția mineralelor critice
Interesul global pentru mineralele critice, considerate „aurul tehnologic” al secolului XXI, repoziționează România pe harta marilor mize economice și strategice. Într-un mesaj publicat pe pagina oficială de Facebook, reprezentanții Ambasada Statelor Unite ale Americii la București au transmis că Statele Unite sunt pregătite să susțină România în procesul de extracție și valorificare a mineralelor critice, resurse esențiale pentru noile tehnologii, securitatea energetică și industria de apărare.
Americanii privesc România ca partener strategic
Mesajul diplomației americane subliniază importanța lanțurilor de aprovizionare sigure și stabile într-un context geopolitic tot mai tensionat. România este menționată explicit ca stat cu potențial major, datorită resurselor sale minerale rare și insuficient exploatate.
„Statele Unite și țările care au participat la reuniunea ministerială privind mineralele critice, inclusiv România, subliniază că lanțurile de aprovizionare sigure și fiabile cu minerale critice sunt esențiale pentru securitatea economică și națională comună și își reafirmă angajamentul de a coopera pentru consolidarea acestui sector strategic”, se arată în mesajul Ambasadei SUA.
Această poziționare vine într-un moment în care atât Uniunea Europeană, cât și SUA caută să reducă dependența de importuri din zone instabile sau dominate de alți actori globali.
România, depozitarul celui mai pur grafit din Europa
Unul dintre cele mai valoroase atuuri ale României este grafitul, mineral considerat esențial pentru bateriile electrice, grafen și alte aplicații de vârf. Cea mai importantă resursă se află la Baia de Fier, în Munții Parâng, unde sunt localizate zăcăminte de șisturi grafitoase recunoscute pentru puritatea lor excepțională.
Exploatarea de la Baia de Fier a funcționat timp de aproape 50 de ani, până la începutul anilor ’90, când minele Cătălinu și Ungurelașu au fost închise din motive de rentabilitate economică. Contextul actual, dominat de tranziția energetică și dezvoltarea tehnologiilor verzi, a readus însă grafitul românesc în centrul atenției.
Redeschiderea minei de la Baia de Fier
În august 2025, Guvernul României a aprobat licența de exploatare pentru compania Salrom, permițând reluarea activității miniere la Baia de Fier. Proiectul a fost selectat de Comisia Europeană ca fiind strategic pentru Uniunea Europeană.
Finanțarea aprobată depășește 400 de milioane de euro: aproximativ 200 de milioane pentru extracție și încă 250 de milioane de euro pentru procesarea avansată a grafitului. Investiția este văzută ca un pas esențial pentru reducerea dependenței UE de importuri din Asia.
Alte minerale critice din subsolul României
Pe lângă grafit, România deține o paletă largă de minerale critice, esențiale pentru industriile viitorului. Printre cele mai importante se numără:
- Magneziu, cu zăcăminte confirmate în județul Bihor, utilizat în industria aerospațială și auto;
- Cupru, cu rezerve semnificative la Roșia Poieni, România fiind un producător tradițional;
- Uraniu, cobalt și nichel, descoperite recent în zona Bihor Sud – Valea Leucii, în urma explorărilor realizate de compania canadiană Leading Edge Materials;
- Telur, stibiu, galiu, germaniu, titan, wolfram, bismut și pământuri rare, identificate în diferite zone ale țării.
Din cele 34 de materii prime critice incluse pe lista Consiliului Uniunii Europene, România deține cantități relevante pentru aproximativ jumătate dintre acestea.
Mineralele critice și miza geopolitică
Importanța acestor resurse depășește sfera economică. Mineralele critice sunt indispensabile pentru producția de baterii, panouri fotovoltaice, turbine eoliene, echipamente militare și tehnologii digitale. În acest context, interesul manifestat de SUA și UE pentru România reflectă o schimbare de paradigmă: securitatea energetică și tehnologică începe din subsol.
Strategia României pentru Resurse Minerale Neenergetice prevede valorificarea acestor zăcăminte până în 2035, într-un cadru care să combine investițiile, protecția mediului și parteneriatele strategice internaționale.