Analiza care arată unde se rup verigile lanțului agroalimentar românesc

România rămâne una dintre cele mai importante țări agricole ale Uniunii Europene, ocupând locul cinci ca suprafață agricolă și fiind un producător major de cereale. Cu toate acestea, economia agroalimentară pierde masiv valoare pe lanțul intern, arată o analiză Deloitte România realizată la solicitarea Confederației Patronale Concordia. Studiul integrează trei componente strategice – producția agricolă primară, procesarea alimentară și distribuția – și evidențiază blocaje care reduc competitivitatea sectorului.

Analiza Deloitte subliniază că România performează în volum, dar rămâne slab valorificată când vine vorba de transformarea resurselor brute în produse alimentare cu valoare adăugată ridicată. Problemele sunt specifice fiecărei verigi, dar efectul final este același: lanțuri valorice incomplete și un deficit comercial persistent în agri-food.

Terenuri fragmentate, fermieri îmbătrâniți și infrastructură precară

Sectorul producției agricole primare este marcat de dificultăți structurale care afectează direct capacitatea de valorificare:

• Fragmentarea excesivă a terenurilor: peste 90% dintre exploatații au sub 5 hectare, ceea ce limitează tehnologiile moderne și eficiența economică.
• Îmbătrânirea fermierilor: peste 44% au mai mult de 65 de ani, cel mai ridicat procent din UE.
• Infrastructură deficitară: irigațiile sunt insuficiente, capacitățile de depozitare sunt limitate, iar echipamentele tehnice sunt învechite.
• Pierderi mari în horticultură și sectorul laptelui: o parte semnificativă din producție nu ajunge în procesare, crescând dependența de importuri pentru carne, lactate, legume și fructe.

07:21 • SOCIAL

Vrei panouri fotovoltaice pe balcon? Cât plătești, ce economisești și ce obligații ai pentru a evita un incendiu

06:40 • ACTUALITATE

CSAT se reuneşte astăzi. Strategia Națională de Apărare și vulnerabilitățile anului 2026, pe agendă (UPDATE)

Studiul recomandă direcții clare de acțiune: investiții rapide în centre de colectare și depozitare, accelerarea cadastrului, stimularea contractelor ferme pe termen lung, programe pentru tinerii fermieri și extinderea infrastructurii de irigații și depozitare frigorifică.

Procesarea alimentară: segmentul cu cel mai mare potențial, dar cel mai slab utilizat

Procesarea alimentară este veriga în care România pierde cel mai mult din valoarea adăugată, potrivit analizei Deloitte. Problemele identificate includ:

• Productivitate de trei ori sub media UE.
• Capacități folosite doar 10–20% în anumite sectoare, în special în industria cărnii.
• Modernizare tehnologică insuficientă și dificultăți în accesarea finanțării pentru IMM-uri.
• Lanțuri valorice incomplete, care lasă producătorii dependenți de exportul de materii prime.

Recomandările specialiștilor includ un program strategic de modernizare tehnologică, facilitarea accesului la finanțare pentru investiții și capital circulant, stimularea valorificării subproduselor, integrarea pe verticală între fermieri–procesatori–retaileri și politici comerciale orientate către export.

Dezechilibre în relațiile de pe lanțul agroalimentar

Distribuția, ultima verigă a lanțului agroalimentar, se confruntă cu probleme ce limitează accesul produselor românești pe piață:

• Centre insuficiente de colectare, sortare și depozitare, în special în zonele rurale.
• Lipsa standardizării și a ambalării adecvate, ceea ce restrânge accesul producătorilor locali la marile lanțuri de retail.
• Lanțuri scurte slab dezvoltate și forme asociative încă nefuncționale.
• Lipsa unor branduri naționale vizibile și a unui sistem coerent de certificare.

Printre direcțiile propuse se numără dezvoltarea centrelor regionale angro moderne, profesionalizarea producătorilor în marketing și etichetare, standarde clare de calitate și inițiative comune de promovare a produselor românești.

O bază pentru reforme și politici publice în sectorul agroalimentar

Studiul Deloitte oferă suport analitic pentru viitoarele reforme din sector, vizând reducerea deficitului comercial, creșterea valorii adăugate și modernizarea lanțurilor agroalimentare. Analiza face parte din proiectul „Consolidarea capacităţii Concordia pentru dialog social”, finanțat prin Programul Educaţie şi Ocupare 2021–2027.

Confederația Patronală Concordia, reprezentând 20 de sectoare economice și peste 450.000 de angajați, joacă un rol central în dialogul cu Guvernul, Parlamentul și partenerii din industrie, pentru a transforma agricultura românească într-un sector competitiv, modern și orientat spre valoare.