Anatomia unei panici: Ce ne spun cifrele Comisiei Europene despre „lăcomia” benzinăriilor din România

În primăvara anului 2022, în timp ce primele tancuri rusești treceau granița în Ucraina, o altă bătălie se dădea la pompele din România. Imaginile cu cozi kilometrice și oameni care umpleau tomberoane cu benzină au făcut înconjurul lumii, alimentate de o convingere adânc înrădăcinată în ADN-ul șoferului român: „Suntem furați”.

Dar, dincolo de emoția colectivă și de praful ridicat de sutele de mii de mașini diesel — acele „tractoare” aduse din Germania care au transformat trotuarele marilor orașe în zone cu aer irespirabil — datele reci de la Bruxelles conturează o realitate mult mai nuanțată.

Scutul invizibil: prețul de la poarta rafinăriei

Datele centralizate de Comisia Europeană pentru intervalul 23 februarie – 19 martie dezvăluie un paradox. În timp ce barilul de petrol Brent a explodat pe bursele internaționale cu o creștere de 40%, la rafinăriile din România prețul net (fără taxe) a crescut cu 15,5% la benzină și 16,4% la motorină.

Deși percepția publică îi picta pe „benzinari” drept rechini gata să profite de război, statisticile îi plasează pe un neașteptat loc 22 din 27 în topul scumpirilor europene. În timp ce media UE la benzină urca cu 23%, iar la motorină cu un brutal 38%, piața românească a absorbit șocul mult mai temperat.

06:28, 16.03.2026 • Energie

Prețul petrolului atinge cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani

Practic, în acele săptămâni de foc, distribuitorii locali nu au fost „vulturii” pe care îi vedea populația, ci au operat cu o marjă de creștere semnificativ mai mică decât giganții din Germania (30%), Austria (46% la motorină) sau Suedia (53% la motorină).

Amortizorul fiscal: de ce la pompă s-a simțit mai puțin?

Dacă ne uităm la prețul final, cel de la „pistol”, cifrele devin și mai clare. România a reușit o performanță de stabilitate pe care puține state membre au egalat-o:

• Benzina a urcat la pompă cu doar 8% (față de 12% media UE).

• Motorina a crescut cu 10% (în timp ce restul Europei se sufoca sub o medie de 22%).

Această diferență se explică prin structura prețului: taxele și accizele au acționat ca o masă critică fixă care a diluat procentual volatilitatea țițeiului. Într-o națiune care pare să respire prin motoare diesel, această temperare de 10% la motorină a fost singurul lucru care a ținut prețurile sub control în acea perioadă.

România vs. statele vecine sau similare

Analiza comparativă cu vecinii noștri arată că România a gestionat șocul mai bine la nivel de variație:

• Bulgaria: Deși are prețuri nominale mai mici, a avut o variație similară la benzină (14%) și mult mai mare la motorină (25%).

• Ungaria: A înregistrat o variație la benzină identică cu a noastră (16%), dar o creștere mai mare la motorină (19%).

• Polonia: A avut creșteri mult mai accentuate, de 25% la benzină și 39% la motorină.

Un adevăr incomod pentru „cel mai informat șofer din lume”

Analiza acestor date oficiale ne forțează să confruntăm un adevăr incomod pentru „cel mai informat șofer din lume” (cel care are mereu o teorie a conspirației pregătită la semafor): în primele săptămâni ale crizei energetice, România a fost una dintre cele mai protejate piețe din Uniune.

Dacă prețul carburanților a crescut, nu a fost din cauza unui cartel local „rapace”, ci a unui tsunami global pe care piața din România a ales să-l escaladeze cu pași mult mai mici decât vecinii săi.

Tabel variație prețuri (23.02.2022 vs. 19.03.2026)

Sursa: analiza datelor Oil Bulletin