ANI avertizează: Decizia CCR privind declarațiile de avere compromite lupta anticorupție și integritatea publică

Decizia recentă a Curții Constituționale de a declara neconstituționale mai multe articole din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor publice a generat o reacție fermă din partea Agenției Naționale de Integritate (ANI). Instituția avertizează că anularea caracterului public al declarațiilor de avere și de interese subminează două decenii de eforturi anticorupție și riscă să izoleze România pe plan internațional.

ANI explică gravitatea situației

Potrivit ANI, această hotărâre deschide calea către opacitate instituțională și încalcă toate angajamentele asumate de România în ultimii 20 de ani în materie de transparență și integritate. Printre cele mai grave consecințe se numără compromiterea procesului de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), afectarea rapoartelor de monitorizare din cadrul Uniunii Europene privind statul de drept și reculul în evaluările realizate de GRECO, organismul anticorupție al Consiliului Europei.

ANI precizează că portalul său conține peste 12 milioane de declarații de avere și interese, publicate în temeiul articolelor 6 alin. (1) lit. d) și 12 alin. (6) din legea declarată parțial neconstituțională. Aceste articole reglementau afișarea declarațiilor pe paginile web ale instituțiilor și ale ANI, cu datele sensibile anonimizate, dar cu păstrarea transparenței asupra bunurilor și intereselor demnitarilor.

Prin eliminarea acestor prevederi, devine incert dacă publicul va mai putea avea acces la informațiile privind averile persoanelor din funcții de decizie. În același timp, se elimină și obligația ca demnitarii să declare veniturile soțului/soției și ale copiilor aflați în întreținere (Art. 3 alin. (2)), ceea ce, în viziunea ANI, deschide ușa pentru eventuale încercări de ascundere a averii.

15:45, 15.04.2025 • ACTUALITATE

Patru aleşi locali, găsiţi în incompatibilitate de ANI

Exclusiv

08:15, 19.03.2025 • Dezvăluiri

În atenția DNA și ANI: Nicușor Dan și-a însușit donații de 370.000 de euro, primite pentru susținerea la alegerile locale din 9 iunie 2024

Pe plan internațional, ANI invocă articolul 8 alin. (5) din Convenția ONU împotriva corupției (UNCAC), potrivit căruia statele trebuie să impună agenților publici declararea activităților externe, bunurilor și avantajelor care ar putea genera conflicte de interese. De asemenea, în Foaia de Parcurs pentru Aderarea la OCDE, un capitol esențial este cel al consolidării integrității publice, unde România riscă acum să regreseze.

Cât de controversată e decizia CCR

În evaluările GRECO, România era considerată un exemplu de bune practici în ceea ce privește sistemul de declarare a averilor și intereselor. În Runda a IV-a de evaluare, experții internaționali subliniau caracterul exemplar al mecanismului de supraveghere, iar în Runda a V-a recunoșteau existența unui sistem solid și eficient.

Mai mult, ANI reamintește jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care susține că obligația de a depune declarații de avere și publicarea lor online nu contravin dreptului la viață privată. În cauza Wypych vs. Polonia (2005), CEDO a constatat că transparența este justificată de interesul public de a preveni corupția, iar publicarea online este un instrument legitim și eficient pentru ca cetățenii să aibă acces la aceste informații.

Tot CEDO, în cauza Karhuvaara și Iltalehti vs. Finlanda, a stabilit că persoanele publice au o expunere mai mare în ceea ce privește viața privată, în comparație cu cetățenii obișnuiți. Interesul public justifică, în acest caz, un acces mai larg la informații despre demnitarii statului, inclusiv averile lor.