Arafat explică de ce ignoră deciziile magistraților care au declarat nelegale restricții din pandemie.

Deși magistrații mai multor Curți de Apel din țară au decis că diferite restricții impuse în contextul pandemiei Covid 19 sunt ilegale, președintele Comitetului Național pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, nu le aplică. Două sunt argumentele sale: hotărârile instanțelor de judecată încă nu sunt definitive iar deciziile sanitare considerate nelegale „sunt de bun simț”.

De mai bine de jumătate de an, diferite instanţe de judecată din ţară au declarat nelegale restricţii impuse în contextul pandemiei. Cu toate acestea, luna de lună, în mare parte aceleaşi restricţii au fost păstrate, astfel încât s-a ajuns ca pe 30 decembrie 2021 Curtea de Apel din Bacău să declare nelegale 22 de hotărâri referitoare la starea de alertă.

Întrebat de puterea.ro de ce se menţin lună de lună aceleaşi restricţii, deja considerate nelegale de magistrații mai multor Curţi de Apel din ţară, Arafat a spus că are un argument juridic și altul de ordin sanitar.

„Dvs urmăriţi în primul rând deciziile care nu sunt definitive şi nu mai urmăriţi deciziile definitive. Deci multe din deciziile care au fost nedefinitive, la Înalta Curte s-au reversat. Unele dintre ele s-au trimis din nou către instanţe, cel puţin de una ştiu, pentru că completul nu era corect, era cu un judecător şi trebuia să fie cu mai mulţi judecători. De exemplu. Deci faptul că se anulează o hotărâre cu o valabilitate de o lună şi după care se vine cu măsurile de sănătate, pot să vă spun aici, fără să comentez, justiţia sau ce decide justiţia, deci noi mergem pe măsurile de sănătate publică”, a explicat Arafat.

06:51 • ACTUALITATE

Cluj Arena se transformă în mall. Ce le-a determinat pe autorități să ia această decizie

În opinia acestuia nu trebuie neglijat factorul sanitar și faptul că restricțiile impuse în România au fost mai blânde față de alte țări.

„Măsurile de sănătate publică sunt măsuri despre care eu spun că în România au fost măsuri de bun simţ, nu au fost exagerate, nu am luat măsuri de lockdown, care a durat luni de zile; bineînţeles, aici sunt diferite păreri. Şi în lumea justiţiei sunt diferite păreri şi sunt diferite instanţe la care ajungem. Dacă instanţa din Bacău a luat această decizie, noi trebuie să aşteptăm să vedem ce va hotărî Înalta Curte, care vă asigur că vom merge acolo, pe această hotărâre.

Unele le reprezintă DSU-ul, altele le reprezintă Guvern-ul. Şi pot să vă spun că ieri am făcut o analiză pe procesele la care a participat DSU şi o mare parte din ele au fost câştigate de DSU, deci chiar pe aceeaşi speţă unele dintre ele, în unele instanţe au trecut într-un fel, în altele într-un fel şi pentru asta trebuia să ajungem cu o parte din ele la Înalta Curte şi să contestăm cum se face şi cu cea de la Bacău, aşa că nu e o hotărâre definitivă, mergem mai departe, dacă se va decide definitiv că ceva nu e ok când s-a decis, atunci a fost modificat sau adaptat”, a explicat Arafat.

Majoritatea stărilor de alertă, impuse ilegal

Pe 30 decembrie 2021, Curtea de Apel Bacău a anulat nu mai puțin de 22 de hotărâri de Guvern referitoare la starea de alertă, prelungirea acesteia și restricțiile impuse.

Este vorba despre H.G. nr. 394/2020; H.G. nr. 434/2020; H.G. nr. 443/2020; H.G. nr. 465/2020; H.G. nr. 476/2020; H.G. nr. 553/2020; H.G. nr. 668/2020; H.G. nr. 782/2020; H.G. nr. 856/2020; H.G. nr. 967/2020; H.G. nr. 1065/2020; H.G. nr. 3/2021; H.G. nr.35/2021; H.G. nr. 293/2021; H.G. nr. 348/2021; H.G. nr. 432/2021; H.G. nr. 531/2021; H.G. nr. 636/2021; H.G. nr. 730/2021; H.G. nr. 826/2021; H.G. nr. 932/2021; H.G. 990/2021.

Decizia Curții de Apel este cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

În iunie 2021, Curtea de Apel Cluj a dispus anularea parțială a HG 531/2021 de instituire a stării de alertă.

„În cazul de față, încalcă limitele competenței prevăzute de lege precum și drepturile și libertățile cetățenilor, stabilind cu exces de putere alte măsuri pentru asigurarea rezilienței comunităților și pentru diminuarea impactului de risc decât cele la care se referă legea, realizând o restrângere nejustificată a drepturilor cetățenilor prin depășirea scopului urărit și propus, de protejare a sănătății populației”, argumentau decizia magistrații Curții de Apel Cluj.