Arma cu care ANAF scoate forțat firmele din circuit pentru o singură eroare

O modificare procedurală de o severitate fără precedent transformă birocrația în risc de insolvență. ANAF a căpătat de la 1 ianuarie 2026 puterea de a „paraliza” operațional firmele care depășesc termenele de raportare financiară. Vorbim de un mecanism automat de declarare a inactivității fiscale care anulează codul de TVA, blochează conturile prin pierderea deductibilității și pătează cazierul fiscal al administratorilor.

Noile clarificări privind declararea inactivității fiscale permit autorității fiscale să declare o firmă inactivă dacă aceasta nu depune situațiile financiare anuale în termen de maximum cinci luni de la scadența legală sau dacă nu își îndeplinește obligațiile declarative pe parcursul unui semestru calendaristic. Consecințele depășesc statutul fiscal și se extind asupra contractelor comerciale, fluxurilor financiare și relației cu instituțiile publice.

Analiza mecanismului arată că, în practică, o firmă poate intra într-un proces de blocaj administrativ gradual, declanșat de o obligație formală aparent minoră.

Totul începe cu un termen contabil

Legislația contabilă stabilește termene clare pentru depunerea situațiilor financiare anuale. Pentru societățile reglementate de Legea societăților comerciale, termenul este 31 mai al anului următor exercițiului financiar, iar pentru alte persoane juridice — 30 aprilie.

12:43 • ACTUALITATE

ANAF declanșează controale la firmele de pază pentru evaziune fiscală. Sute de locații vizate de inspectorii antifraudă

19:36, 19.02.2026 • Finanțe

Capcana „cadoului” de 3%: cum se transformă bonificația ANAF într-un coșmar contabil și fiscal

Începând cu 2026, depășirea termenului cu mai mult de cinci luni permite ANAF să inițieze procedura declarării inactivității fiscale. Verificările vizează exclusiv situațiile financiare ale căror termene de depunere intervin după intrarea în vigoare a noilor reguli, fără aplicare retroactivă.

Radu Pavel, avocat coordonator al societății de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații, explică faptul că mecanismul schimbă natura riscului fiscal pentru companii: „Nu discutăm despre o sancțiune rezultată dintr-un control fiscal clasic, ci despre o consecință administrativă care apare automat atunci când obligațiile de raportare nu sunt respectate în termen.”

Momentul declarării inactivității

O firmă poate fi declarată inactivă fiscal nu doar pentru nedepunerea bilanțului, ci și în alte situații prevăzute de legislație: lipsa obligațiilor declarative timp de șase luni, nefuncționarea la domiciliul fiscal declarat, expirarea dreptului de folosință asupra sediului social sau înregistrarea unei inactivități temporare la registrul comerțului.

Statutul de contribuabil inactiv nu suspendă obligațiile fiscale. Compania trebuie să continue depunerea declarațiilor și plata taxelor datorate, chiar dacă efectele administrative încep să se acumuleze.

Potrivit lui Radu Pavel, impactul apare rapid în zona operațională: „În momentul declarării inactivității fiscale, firma nu încetează să existe juridic, însă începe să funcționeze într-un regim administrativ limitat, care afectează relațiile comerciale și capacitatea de operare.”

Se anulează codul de TVA

Una dintre primele consecințe ale declarării inactivității fiscale este anularea codului de TVA. Firma rămâne obligată să colecteze TVA pentru operațiunile desfășurate, dar pierde dreptul de deducere a taxei aferente achizițiilor.

Această situație modifică direct fluxul de numerar al companiei, deoarece TVA-ul plătit furnizorilor nu mai poate fi recuperat. „Anularea codului de TVA produce un dezechilibru imediat în cash-flow. Societatea continuă să colecteze TVA și să îl vireze statului, dar nu mai poate deduce taxa suportată la achiziții”, explică avocatul.

În practică, diferența se reflectă în costuri suplimentare care pot afecta derularea contractelor în curs.

Cazier fiscal și relația cu partenerii

Declararea inactivității fiscale este înscrisă în cazierul fiscal al persoanei juridice și, în anumite situații, al reprezentanților legali care conduceau firma în perioada respectivă.

Această mențiune devine vizibilă pentru instituții financiare, parteneri contractuali sau autorități publice și poate influența deciziile comerciale. „Inactivitatea fiscală nu are doar o dimensiune administrativă. Ea devine un indicator utilizat în evaluarea riscului comercial, iar partenerii pot reconsidera colaborările existente”, afirmă Radu Pavel.

În mediul economic, verificarea statutului fiscal a devenit o etapă frecventă înaintea semnării contractelor sau acordării finanțărilor.

Un alt efect apare în relația cu Oficiul Național al Registrului Comerțului

În anumite situații, operațiuni precum modificarea actului constitutiv, schimbarea administratorilor sau înregistrarea unor mențiuni pot fi refuzate sau întârziate dacă există o mențiune de inactivitate fiscală.

Aceste blocaje pot afecta reorganizarea companiei sau accesul la proiecte care presupun actualizarea documentelor societății.

„Problema majoră este acumularea efectelor administrative. Fiecare restricție, privită separat, poate părea limitată, dar împreună ele pot încetini semnificativ activitatea unei firme”, susție avocatul.

Cum poți contesta decizia ANAF

Legislația permite contestarea deciziei ANAF prin depunerea unei contestații administrative în termen de 45 de zile de la comunicare. Ulterior, contribuabilul poate formula acțiune în contencios administrativ și poate solicita suspendarea efectelor actului fiscal până la soluționarea definitivă a litigiului.

Contestarea nu suspendă automat aplicarea măsurilor, ceea ce înseamnă că firma trebuie să parcurgă simultan proceduri de conformare fiscală și demersuri juridice.

„Intervenția rapidă este esențială. Procedurile de reactivare, contestare și suspendare trebuie inițiate într-un interval scurt pentru a limita efectele asupra activității economice”, precizează Radu Pavel.

O schimbare de paradigmă administrativă

Noile reguli urmăresc eliminarea firmelor fără activitate economică reală și reducerea utilizării societăților inactive în scheme de fraudă sau tranzacții fictive. În același timp, mecanismul introduce un tip de intervenție administrativă care acționează înaintea unui control fiscal propriu-zis.

Pentru companii, riscul este legat de respectarea strictă a obligațiilor de raportare și a termenelor procedurale.

În acest context, depunerea la timp a situațiilor financiare devine nu doar o obligație contabilă, ci un element care poate influența continuitatea operațională a unei firme.