Armistițiu temporar între SUA și Iran: Trump anunță suspendarea bombardamentelor pentru două săptămâni

Președintele american Donald Trump a anunțat, în noaptea de marți spre miercuri, că Statele Unite vor suspenda bombardamentele asupra Iranului pentru o perioadă de două săptămâni, în urma unei propuneri de armistițiu formulate de mediatori din Orientul Mijlociu. 

Potrivit declarațiilor publicate de liderul american pe platforma Truth Social, acordul a fost discutat cu oficiali pakistanezi, inclusiv premierul Shehbaz Sharif și mareșalul Asim Munir, care au jucat un rol de mediere între cele două părți. Trump a precizat că suspendarea atacurilor este condiționată de acceptul Iranului de a redeschide complet și în condiții de siguranță Strâmtoarea Ormuz, un punct strategic prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul mondial.

„Acesta va fi un armistițiu reciproc”, a subliniat președintele american, sugerând că și Iranul ar urma să înceteze acțiunile militare pe durata acestei perioade.

Conform declarațiilor lui Trump, Statele Unite au primit din partea Iranului o propunere în 10 puncte, pe care o consideră o bază viabilă pentru negocieri. Liderul de la Casa Albă a afirmat că majoritatea punctelor de dispută dintre cele două țări ar fi fost deja convenite, iar perioada de două săptămâni ar urma să permită finalizarea unui acord de pace.

06:50 • Internațional

Scădere puternică a prețului petrolului după armistițiul anunțat de Donald Trump

07:58 • Internațional

Cum l-a creat Uniunea Europeană pe Viktor Orbán: Erorile de calcul și complezența liderilor occidentali

Totuși, oficiali americani au transmis ulterior că situația rămâne fluidă, iar înțelegerea nu este definitivă.

Conflictul a izbucnit pe 28 februarie, când Statele Unite și Israelul au lansat atacuri asupra Iranului. Teheranul a răspuns prin lovituri asupra Israelului și a unor state din Golf care găzduiesc baze militare americane.

Escaladarea violențelor a avut un impact major asupra stabilității regionale și a economiei globale. Piețele financiare au fost afectate, iar prețurile petrolului au crescut semnificativ, în special din cauza amenințărilor asupra securității Strâmtorii Ormuz.

În plus, conflictul a generat consecințe umanitare grave: mii de persoane au fost ucise, iar milioane au fost forțate să-și părăsească locuințele, inclusiv în urma atacurilor desfășurate și în Liban.

Înainte de anunțul armistițiului, Trump avertizase că „o întreagă civilizație va pieri” dacă Iranul nu acceptă condițiile impuse de Washington, stabilind un ultimatum pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Acesta a fost doar unul dintr-o serie de avertismente lansate de administrația americană, respinse în mod repetat de Teheran.

Condițiile Iranului: O listă roșie pentru Washington?

Propaganda de stat iraniană a proclamat deja o „victorie diplomatică”, afișând mesaje triumfaliste conform cărora SUA ar fi acceptat integral termenii Teheranului.

Documentul publicat de presa iraniană include solicitări pe care SUA le-au respins constant în trecut. Printre cele mai controversate puncte se numără:

• Ridicarea totală a sancțiunilor: Eliminarea tuturor restricțiilor economice primare și secundare.

• Retragerea militară a SUA: Plecarea trupelor americane din întregul Orient Mijlociu.

• Controlul Strâmtorii Ormuz: Iranul solicită controlul asupra rutei prin care tranzitează 20% din petrolul mondial, propunând chiar și o taxă de tranzit de 2 milioane de dolari pentru reconstrucția post-război.

• Garanții internaționale: O rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU care să ofere acordului un caracter obligatoriu din punct de vedere juridic.

Solicitarea privind Strâmtoarea Ormuz a provocat deja unde de șoc la Washington. Senatorul democrat Chris Murphy a avertizat, într-o intervenție pentru CNN, că un astfel de concesie ar fi „catastrofală pentru întreaga lume”, având în vedere importanța strategică a zonei.„Cerințele maximaliste ale Iranului sunt, cel mai probabil, o poziție de plecare agresivă pentru negocieri, mai degrabă decât termeni care pot fi acceptați ca atare de Casa Albă”, notează analiștii consultați de The Guardian.