Ascunde breșa și taci! Presiunile tăcute care ruinează securitatea IT în era AI

În spatele ușilor închise ale multor companii moderne se desfășoară o dramă mută. O dramă în care inginerii IT nu mai apasă doar taste, ci sunt forțați să apese și pe frânele eticii profesionale. Un nou studiu realizat de Bitdefender scoate la lumină un adevăr incomod: 58% dintre specialiștii în securitate IT au fost presați să tacă în fața unei breșe de securitate, chiar și atunci când considerau că incidentul trebuia raportat oficial.

Angajatorul îți cere să închizi ochii, iar hackerii îți dau palme peste ceafă

E un salt spectaculos față de 2023, când doar 38% admiteau o asemenea situație. Cu alte cuvinte, în loc să se îmbunătățească, cultura organizațională devine tot mai opacă. Mai pe românește: când vine tăticul hacker și sparge ușa, mulți se prefac că n-au auzit nimic.

Deepfake-urile și AI-ul ”rău”: noile sperietori ale specialiștilor

Odată cu evoluția tehnologiei, nici băieții răi nu mai sunt ce-au fost. Nu mai trimit doar e-mailuri false cu „ai câștigat un iPhone”, ci îți trimit vocea șefului care îți cere parola de la server. În viziunea a 51% dintre experții în securitate, AI-ul este noul coșmar al internetului: de la deepfakes la malware generativ, totul devine mai subtil, mai credibil, mai greu de prins.

Pe locul doi, ca un veritabil „clasic”, rămâne phishing-ul și ingineria socială (44,7%). Dar și aici e o veste proastă: aproape jumătate dintre specialiști cred că ingineria socială asistată de AI devine o amenințare de top. Practic, atacatorii nu mai sunt doar buni manipulatori. Sunt manipulatori cu doctorat în algoritmi.

Trăim pe planete diferite: IT-ul în tranșee, șefii în nori

Una dintre cele mai amare constatări din studiul Bitdefender este decalajul de percepție între conducere și echipele tehnice. În timp ce 45% dintre directorii executivi dorm liniștiți, „foarte încrezători” în securitatea companiei, doar 19% dintre IT-iști împărtășesc această liniște. Diferență de 26 de puncte procentuale care explică multe.

Mai mult, în timp ce șefii prioritizează implementarea AI-ului (41%), IT-iștii au alte griji: cum să securizeze cloud-ul, care e deja plin de vulnerabilități. E ca și cum conducerea ar vrea să construiască o casă inteligentă pe un teren mlăștinos – fără să se sinchisească de fundație.

Complexitate, burnout, deficit de oameni: cocktailul exploziv din IT

E ușor să zici că IT-ul e viitorul. Dar viitorul ăsta pare din ce în ce mai greu de gestionat. Potrivit studiului, aproape o treime dintre specialiști consideră că instrumentele sunt prea complexe, greu de folosit, greu de calibrat. La asta se adaugă nevoia de a acoperi rețele întregi, dispozitive mobile, cloud, servere, aplicații SaaS, totul în același timp.

Și nu sunt suficienți oameni pentru asta. 49% dintre experți spun că deficitul de competențe s-a agravat în ultimul an. Când ai trei oameni care fac munca a șapte, nu e mirare că burnout-ul ajunge și el la același procent de 49%. Însă conducerea, în marea ei înțelepciune, insistă că „totul e sub control”.

Inteligența artificială lovește acolo unde doare

Și pentru că trăim în 2025, AI-ul e și salvator, și sabotor. În timp ce companiile îl implementează pentru optimizare și analiză predictivă, atacatorii îl folosesc pentru creare de viruși, pentru identificarea punctelor slabe din cod și pentru a orchestra atacuri fulgerătoare, greu de detectat.

63% dintre experți suspectează că organizația lor a fost deja atacată cu implicare AI. Adică un virus care nu mai vine cu o semnătură cunoscută, ci cu un „creier” adaptabil, generativ, autonom. Un virus care te citește înainte să-l detectezi.

Cine minte și cine plătește prețul?

Realitatea e dură: companiile nu sunt pregătite. Și, mai grav, nu vor să recunoască asta. Între presiunea de a livra imagine impecabilă în fața investitorilor și nevoia de a recunoaște că ai fost ”spart”, alegerea e simplă pentru mulți: se minte. Se ascunde. Se speră că nu se află.

Dar miza e uriașă. Nu vorbim doar de reputație, ci de pierderi financiare, procese, vieți personale afectate, date medicale expuse, identități furate. Și, în cele din urmă, vorbim despre un ecosistem digital care devine fragil, nesigur, imprevizibil.

Etica digitală, următoarea frontieră

Bitdefender dă un semnal de alarmă esențial: nu mai trăim vremuri în care hackerul e un puști într-un subsol. Trăim vremuri în care AI-ul scrie cod pentru hackeri, iar organizațiile sunt în defensivă constantă. În acest context, transparența, educația, protecția specialiștilor și asumarea reală a riscurilor devin mai importante decât orice firewall.

O companie modernă care ignoră vocea propriilor IT-iști nu e modernă. E doar o companie în așteptarea următorului dezastru.

Cine este Bitdefender și de ce contează ce spune?

Când Bitdefender vorbește, lumea cibernetică ar trebui să tacă și să asculte. Nu vorbim despre un startup apărut ieri cu o platformă de securitate „cool”, ci despre una dintre cele mai respectate și influente companii de securitate cibernetică din lume, cu sediul în România. Da, România – țara cu mititei și poezie – dă tonul în industrie la nivel global.

Fondată în 2001, Bitdefender protejează peste 500 de milioane de sisteme din 170 de țări. De la utilizatori casnici până la rețele guvernamentale, bănci, spitale, infrastructuri critice și corporații gigant. Produsele sale – fie că vorbim de antivirusul clasic, fie de platformele sofisticate de threat intelligence sau detecție proactivă – sunt cotate constant în topurile mondiale.

Ce face special Bitdefender?

• Are o rețea globală de monitorizare în timp real a amenințărilor cibernetice.
• Colaborează cu Europol, Interpol și FBI în investigarea unor atacuri globale.
• Este printre primele companii care anunță vulnerabilități zero-day sau trenduri emergente.
• A creat unele dintre cele mai eficiente instrumente gratuite de decriptare a ransomware-ului (adică oferă publicului larg scuturi reale în lupta cu hackerii).

Așadar, acest studiu nu este un simplu chestionar online. Este un barometru al realității globale în materie de securitate IT. Dacă Bitdefender spune că specialiștii sunt presați să tacă, că AI-ul devine o armă dublă și că șefii trăiesc în alt film – atunci nu e doar o constatare. E un semnal de cod roșu.