Aterizare financiară forțată pentru România? Datoria externă apasă bugetul: trei termene-limită critice, avertizează Tánczos Barna

România se apropie cu pași repezi de riscul extrem din punct de vedere financiar, în care să aibă o „aterizăre forțată”.

Confruntată cu o datorie publică record, costuri tot mai mari de finanțare și instabilitate politică, țara se vede nevoită să gestioneze scadențe uriașe în lunile următoare. Ministrul interimar al Finanțelor, Tánczos Barna, avertizează că un „soft landing” al economiei nu mai este plauzibil.

Trei luni decisive: iulie, octombrie și noiembrie

Conform unei analize publicate de Economica.net, România trebuie să achite în 2025 nu mai puțin de 42 de miliarde de lei doar ca dobânzi. Cel mai apropiat moment critic este luna iulie, când scadențele ajung la 12 miliarde de lei – sumă pe care statul nu o deține în prezent. Opțiunile luate în calcul sunt contractarea de noi împrumuturi, cu dobânzi mai mari, sau apelarea la rezervele valutare, ceea ce ar putea afecta grav stabilitatea monetară.

După iulie, urmează două alte termene-limită cu risc ridicat: octombrie, cu 10 miliarde de lei de plată, și noiembrie, luna cu cea mai mare scadență a anului – 16 miliarde de lei. Întregul an 2025 pare astfel o cursă disperată între nevoia de finanțare și încrederea tot mai redusă a piețelor financiare în capacitatea României de a-și gestiona bugetul.

Refinanțarea prin populație: soluție temporară

În luna ianuarie, România a reușit să evite un blocaj prin refinanțarea datoriei prin programele Fidelis și Tezaur, destinate populației, dar și prin sprijinul băncilor comerciale. Însă, avertizează surse financiare, această soluție nu este sustenabilă pe termen lung.

16:39, 30.04.2025 • ECONOMIE

România taie din bugetari și economisește. Tánczos Barna: Trebuie să continuăm lună de lună reducerea cheltuielilor

13:37, 10.04.2025 • POLITICĂ

Tánczos Barna liniștește economia: România nu intră în recesiune, dar trebuie să rămână vigilentă

Tot mai mulți investitori străini retrag fondurile din titlurile de stat românești, iar în prezent, principalul creditor al statului pare să fie Banca Națională a României.

Tánczos Barna: „Ne îndreptăm spre un hard landing”

Ministrul interimar al Finanțelor recunoaște gravitatea situației. Într-o declarație pentru Curs de Guvernare, Tánczos Barna a afirmat că un „soft landing” (aterizare lină) a(l) economiei nu mai este credibil, iar riscul unui „hard landing” crește în lipsa unor măsuri urgente și a stabilizării politice.

„Este posibilă o aterizare hard – nu zic soft, pentru că nu e credibilă – sau very hard, în cazul în care o să continue instabilitatea politică. În cazul în care încep să se aplice măsurile necesare, aterizarea este gestionabilă”, a precizat el.

Tánczos Barna a subliniat importanța unei coordonări între Ministerul Finanțelor, BNR și sistemul bancar, în condițiile în care circulă numeroase zvonuri contradictorii și elemente de propagandă. El mizează pe rezerva istorică a BNR și pe stabilitatea instituțională a sistemului bancar pentru a trece peste acest impas.

Taxele vor crește, dar nu imediat

Legat de un alt punct sensibil, ministrul Finanțelor a confirmat că vor exista majorări de taxe în perioada următoare, însă acestea nu vor fi aplicate înainte de toamnă. „Nu se pot face majorări fără consultare publică – nu se va repeta ce s-a făcut în trecut”, a spus Tánczos Barna.

Totodată, el anunțat că cheltuielile de funcționare au început deja să fie reduse, prin înghețări și plafonări lunare. Cu toate acestea, deficitul bugetar rămâne extrem de ridicat: 8,6% din PIB în termeni cash și 9,3% după metodologia ESA, mult peste angajamentele asumate.

Investitorii individuali pot fi afectați? Scenariul cel mai negru: incapacitate de plată

O temere importantă este legată de sutele de mii de români care au investit în titlurile Fidelis și Tezaur, creditând astfel statul. Deși oficial nu există planuri de amânare a plăților către aceștia, presiunea bugetară și scăderea accesului la finanțare ridică întrebări legitime privind onorarea la scadență a obligațiilor.

În cel mai pesimist scenariu, România ar putea intra în incapacitate de plată – o situație care nu a mai fost întâlnită din perioada regimului comunist. Consecințele ar fi dramatice: retrogradarea ratingului de țară, pierderea completă a încrederii investitorilor și un impact sever asupra economiei reale.

Pentru moment, se încearcă să se evite acest scenariu prin măsuri de urgență și apeluri la responsabilitate politică. Totuși, fără acțiuni ferme și coordonate, riscul unei aterizări financiare forțate rămâne ridicat.