Audit-șoc la Târgu Mureș: Primăria lui Soós Zoltán depistată cu supraevaluări de 25 de milioane de lei și probleme de guvernanță

Un raport de audit financiar al Curții de Conturi pe anul 2024 privind situațiile financiare ale Unității Administrativ Teritoriale Municipiul Târgu Mureș a scos în evidență mai multe probleme contabile și de guvernanță. Situațiile financiare consolidate au fost întocmite de Primărie și aprobate de primarul Soós Zoltán, în calitate de ordonator principal de credite. Auditul a fost realizat de Camera de Conturi Mureș și a inclus atât informațiile entității principale, cât și cele ale 41 de ordonatori terțiari, printre care unități de învățământ, direcții și servicii publice.

Potrivit raportului, Curtea de Conturi a emis o opinie cu rezerve din cauza unor erori cu influențe semnificative asupra situațiilor financiare. În document se menționează:

„Ca urmare a auditului efectuat asupra situațiilor financiare raportate de către UATM Tg. Mureș pentru anul 2024, au fost constatate erori cu influențe semnificative, după cum urmează: nerespectarea prevederilor cu privire la efectuarea reevaluării activelor fixe, având drept consecință supraevaluarea valorii activelor necurente și a rezervelor din reevaluare prezentate în cadrul capitalurilor proprii din situațiile financiare, cu suma de 25.336.178 lei” (Raport Curtea de Conturi, secțiunea C).

Supraevaluarea a fost cauzată de:

13:46, 14.11.2025 • Dezvăluiri

CJ Gorj: cheltuieli nelegale și prejudicii de 1,6 milioane lei, psihologi plătiți fără drept de liberă practică și patrimoniu public neinventariat

10:08, 06.11.2025 • Dezvăluiri

Aeroportul Mihail Kogălniceanu, pe marginea prăpastiei financiare: sporuri nejustificate, creanțe litigioase și contracte vechi de 20 de ani

• Actualizarea valorii unor active fixe corporale complet amortizate, care legal nu se supun reevaluării;
• Nestabilirea rezervelor din reevaluare aferente duratei normale de utilizare consumate;
• Actualizarea unor active fixe necorporale care nu intră în sfera legală a reevaluării.

De asemenea, raportul subliniază subevaluarea unor active publice „Subevaluarea soldului subgrupei de active necurente ‘Terenuri și clădiri’ cu suma de 6.119.693 lei prin neinregistrarea în evidența contabilă a diferențelor de valoare rezultate în urma evaluării corpurilor C și E din ansamblul Cetății Medievale Tg. Mureș, imobile ce aparțin domeniului public și sunt administrate de Centrul de Cultură, Artă și Agrement Tg. Mureș” (Raport Curtea de Conturi, secțiunea F).

Raportul semnalează și alte erori contabile, care au afectat conturile de cheltuieli și venituri

• Înregistrarea greșită a unor imobilizări neamortizabile în contul 117 „Rezultatul reportat”, ceea ce a condus la diminuarea cheltuielilor operaționale cu 1.363.860 lei;
• Evidențierea eronată a unor venituri din contribuții pentru hrană în suma de 286.272 lei, care privesc exercițiul financiar următor;
• Neevidențierea creanțelor reprezentând indemnizații pentru concedii medicale în valoare de 72.147 lei;
• Menținerea în contul „Active fixe corporale în curs de execuție” a unor cheltuieli de proiectare finalizate, în valoare de 43.300 lei.

Curtea de Conturi a identificat și probleme majore în domeniul guvernanței și al controlului intern

„Neaplicarea principiilor unei bune gestiuni în administrarea proiectului ‘Reamenajarea infrastructurii pe coridorul deservit de transportul public local pe zona Vest-Centru a Municipiului Tg. Mureș’, finanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020, prin nerespectarea în totalitate a cerințelor impuse de Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (…) cesionarea de către operatorul economic a drepturilor de încasat în favoarea unei instituții de credit s-a realizat fără acceptul prealabil exprimat în scris al unității administrativ-teritoriale, plățile efectuate în contul băncii fiind în sumă de 22.801.001 lei” (Raport Curtea de Conturi, secțiunea G).

Acest aspect generează un risc potențial de excludere de la rambursare a cheltuielilor efectuate și poate conduce la susținerea lor din bugetul local.

Raportul mai evidențiază deficiențe în controlul intern managerial:

• Lipsa organizării și implementării procesului de management al riscurilor la Administrația Grădinii Zoologice și Platoul Cornești;
• Lipsa procedurilor de sistem și operaționale pentru activități relevante;
• Lipsa autoevaluării sistemului de control intern și a raportului aferent.

De asemenea, auditul intern nu funcționează corespunzător la Direcția Fiscală Locală, Direcția Poliției Locale, Clubul Sportiv Municipal, Administrația Grădinii Zoologice și Platoul Cornești și Centrul de Cultură, Artă și Agrement Tg. Mureș, ceea ce ridică risc de erori și denaturarea informațiilor financiare.

Curtea de Conturi a formulat recomandări clare conducerii municipiului: corectarea erorilor contabile, respectarea normelor legale privind reevaluarea activelor și consolidarea sistemului de control intern și a auditului intern, cu termene de implementare între 31 decembrie 2025 și 30 iunie 2026.

Raportul arată, totuși, că în ansamblu situațiile financiare oferă o imagine fidelă a patrimoniului și rezultatelor financiare, cu excepția elementelor semnalate: „În opinia noastră, cu excepția efectelor aspectelor descrise în secțiunea Baza pentru opinia cu rezerve, situațiile financiare ale entității prezintă, sub toate aspectele semnificative, o imagine reală și fidelă, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil în România” (Raport Curtea de Conturi, secțiunea B).

Primarul Soós Zoltán are responsabilitatea implementării recomandărilor, pentru a evita riscuri financiare și legale asupra bugetului municipiului și proiectelor finanțate din fonduri externe.

DNA a deschis un dosar penal împotriva lui Soós Zoltán

Soós Zoltán este primarul municipiului Târgu Mureș, cu un mandat notabil la conducerea administrației locale. În decembrie 2024, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a deschis un dosar penal împotriva sa, acuzându-l de două infracțiuni de luare de mită.

Conform DNA, în perioada martie 2021–2024, Soós ar fi primit „în mod repetat, în mod indirect” foloase constând în opere de artă, în valoare de 1.009.764 lei (aproximativ 200.000 de euro), de la administratorul unei firme care a beneficiat de contracte de lucrări publice de la primărie — reparații de străzi, trotuare, parcări, sisteme de apă-canal și alte intervenții de infrastructură.

Mai mult, DNA susține că, la 25 noiembrie 2022, primarul a primit 30.000 lei sub forma unei sponsorizări, într-un cont al unei asociații controlate de el. Suma ar fi venit din partea unei societăți comerciale în legătură cu atribuirea a nouă achiziții directe de către primărie.

După audieri, Soós a fost reținut timp de 24 de ore de procurorii anticorupție, dar instanța a respins cererea de arestare preventivă și a dispus măsura controlului judiciar pentru 60 de zile.

Ulterior, instanța a decis că primarul nu își va putea exercita atribuțiile pentru această perioadă, măsura fiind menținută în aprilie 2025. DNA a extins ancheta: pe lângă acuzațiile de luare de mită, sunt investigate și alte fapte, inclusiv legate de folosirea informațiilor ce nu sunt destinate publicității, iar documentele instanței impun ca primarul să nu exercite funcția pe durata controlului judiciar.

Pe de altă parte, Soós susține că acuzațiile sunt neadevărate și că “mita” invocată constă, de fapt, în tablouri expuse publicului într-o galerie de artă pe care el a inițiat-o într-un proiect public-privat pentru promovarea artei transilvane.

Un alt element important în dosar este acuzația că primarul ar fi folosit Poliția Locală în interes personal. DNA arată că Soós ar fi solicitat oficialilor Poliției Locale să verifice o mașină suspectă, iar în urma verificărilor s-a descoperit că era un vehicul de filaj al DNA. Soós respinge acuzația, declarând că nu a urmărit „niciun avantaj personal” și că a acționat „ca un tată responsabil”, făcând referire la o decizie pe care o consideră “motivată politic”.