AUR duce la Bruxelles cazul dronei din Constanța și acuză lipsă de control
Europarlamentarii AUR/ECR Gheorghe Piperea, Georgiana Teodorescu și Adrian Axinia au transmis o scrisoare oficială către președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și către Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, solicitând clarificări și măsuri în urma incidentului produs pe 5 iunie 2026 în Portul Constanța, unde o dronă marină ucraineană ar fi explodat.
În documentul transmis instituțiilor europene, semnatarii susțin că incidentul a generat panică și ar fi afectat activitățile turistice de pe litoralul românesc, ridicând totodată o serie de semne de întrebare privind modul în care autoritățile au gestionat situația.
Acuzații privind gestionarea incidentului
Potrivit scrisorii, drona ar fi rămas în Portul Constanța timp de peste patru ore fără intervenția autorităților române și fără informarea aliaților din NATO și Uniunea Europeană. Europarlamentarii mai afirmă că informația privind proveniența ucraineană a dispozitivului ar fi fost comunicată cu doar 20 de minute înainte de explozie.
Aceștia fac referire și la declarații publice ale părții ucrainene, conform cărora drona s-ar fi autodetonat, ceea ce ridică întrebări legate de pierderea controlului asupra acesteia după intrarea în apele teritoriale românești. În același context, semnatarii susțin că în zonă ar fi fost identificate alte trei drone maritime similare, care s-ar fi autodetonat în larg.
Referire la posibile ținte și riscuri
În scrisoare este menționat că, potrivit informațiilor publice, dronele ar fi vizat petrolierul „Safeen Elona”, navă sub pavilionul Emiratelor Arabe Unite, care nu se află sub sancțiuni internaționale. Pe baza acestor date, europarlamentarii afirmă că incidentul ar putea ridica problema unei posibile „operațiuni de tip piraterie” desfășurate în apele unui stat membru UE și NATO.
Totodată, aceștia avertizează că România nu ar dispune de capacitățile necesare pentru identificarea și neutralizarea unor astfel de amenințări și că incidente similare s-ar putea produce și în alte state europene din zona Mării Negre sau a Mării Baltice.
Riscuri pentru infrastructura din Constanța
Semnatarii subliniază și riscurile potențiale ale exploziei produse în apropierea unor obiective strategice din Portul Constanța, inclusiv depozite de țiței, carburanți, metanol și azotat de amoniu. În opinia lor, o explozie produsă la o distanță mai mică de aceste facilități ar fi putut avea consecințe grave pentru infrastructura portuară și pentru municipiul Constanța.
Solicitări adresate Comisiei Europene
În documentul transmis Bruxelles-ului, cei trei eurodeputați cer ca autoritățile ucrainene să ofere explicații complete privind circumstanțele incidentului din 5 iunie 2026, inclusiv dacă acesta ar putea fi încadrat ca o acțiune de tip „false flag”.
De asemenea, aceștia solicită garanții că dronele din zona Mării Negre nu reprezintă un pericol pentru populație și infrastructură civilă, precum și îmbunătățirea mecanismelor de comunicare între statele riverane pentru prevenirea unor incidente similare.
Apel la transparență la nivel european
Europarlamentarii afirmă că au sesizat Comisia Europeană având în vedere riscurile transfrontaliere și preocupările statelor membre aflate în proximitatea conflictului din Ucraina. Ei susțin că este necesar un mesaj clar la nivel european privind evitarea unor acțiuni care ar putea pune în pericol viața cetățenilor.
„Este esențial ca, de la vârful Uniunii Europene, să se transmită un mesaj foarte clar că nu este acceptabil un comportament neglijent care să pericliteze viețile cetățenilor europeni și securitatea statelor noastre”, se arată în scrisoare.
Europarlamentarii AUR precizează că atât scrisoarea, cât și eventualele răspunsuri ale Comisiei Europene vor fi făcute publice, în contextul interesului public major legat de incidentul din Portul Constanța.