Autostrada „hibrid“ din România care a creat zâzanie între instituțiile statului

Nu doar lipsa fondurilor blochează autostrăzile din România, câteodată și statul are o parte din vină, prin incoerența legislativă promovată. Iar când legislația nu este clară și lasă loc de interpretări, fiecare instituție vorbește pe limba ei. Și de aici apar și problemele care duc la blocarea unor proiecte importante. Cum ar fi, de exemplu, și Autostrada Unirii (A8), împărțită între două companii de stat: mai vechea CNAIR și noua CNIR. Două instituții care se cam calcă pe picioare.

Autostrada „hibrid“ din România care a creat zâzanie între instituțiile statului

Și uite așa a devenit A8 – Autostrada „hibrid“ din România, care a creat zâzanie între instituțiile statului. Conform unui studiu de caz realizat de Grupul pentru Promovarea Infrastructurii, Autostrada Unirii este cel mai bun exemplu de conflict de competențe între CNAIR și CNIR.

Știm cu toții că România se confruntă, în mod constant, cu dificultăți majore în implementarea proiectelor de infrastructură rutieră, în ciuda finanțărilor disponibile prin mai multe programe europene (PNRR, POT 2021–2027). Dificultățile nu sunt cauzate exclusiv de lipsa fondurilor sau de complexitatea proiectelor, ci și de incoerențele legislative și instituționale profunde. Acestea sunt ilustrate cel mai bine chiar de conflictul de competențe dintre CNAIR și CNIR.

Recent, UE a scos de la finanțarea prin PNRR mai multe loturi de autostradă, printre care și unele din Autostrada Unirii, mai exact secțiunile Leghin – Mosca și Târgu Mureș – Miercurea Nirajului. Studiul prezentat de Grupul pentru Promovarea Infrastructurii analizează cazul Autostrăzii A8, secțiunea Târgu-Neamț – Iași – Ungheni, relevând disfuncționalități critice care compromit absorbția fondurilor europene și capacitatea statului român de a derula coerent investiții strategice.

Situația recentă legată de pierderea finanțării PNRR pentru unele tronsoane de autostradă (inclusiv segmente din A7 și A8) ilustrează exact criza de guvernanță în domeniul marilor proiecte rutiere.

15:46, 01.07.2025 • Transporturi

A început proiectarea celui mai dificil lot montan al Autostrăzii Unirii, cu 63 de pasaje și 19 tuneluri (VIDEO)

17:13, 29.05.2025 • Transporturi

Încă un constructor și-a preluat lotul din Autostrada Unirii! Ozaltin intră pe o secțiune de 23,4 km cu două tuneluri și două ecoducte

Cadrul instituțional și conflictul de competențe

După cum se știe, România funcționează, în prezent, cu două entități distincte responsabile de dezvoltarea infrastructurii rutiere:

• CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) – instituția cu tradiție și experiență, dar afectată de limitări sistemice și birocratice.
• CNIR (Compania Națională de Investiții Rutiere) – entitate înființată pentru a prelua proiectele noi, în special cele finanțate prin PNRR, dar aflată încă într-un stadiu incipient de consolidare instituțională.

Această dihotomie generează o suprapunere de competențe care, în lipsa unei armonizări legislative clare, duce la conflicte funcționale. Situația devine critică atunci când, în același proiect, cele două entități au atribuții contradictorii stabilite de acte normative și de regulamentele programelor de finanțare.

Autostrada „hibrid“ din România care a creat zâzanie între instituțiile statului. Studiu de caz: Autostrada Târgu-Neamț – Iași – Ungheni (A8)

Cadrul legal

Conform Hotărârii de Guvern nr. 1350/30.10.2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 1096/01.11.2024, privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru Autostrada A8, se stabilește că: „Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – S.A. (CNAIR), răspunde de modul de utilizare a sumelor prevăzute în anexă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare“. Așadar, responsabilitatea formală revine CNAIR.

Realitatea operațională

Contrar prevederilor legale, CNIR este cea care lansează licitațiile și declară că va implementa proiectul. Această contradicție indică o decalare între cadrul legal și realitatea administrativă, cu consecințe directe asupra legalității procedurilor de achiziție, eligibilității finanțărilor și riscurilor de contestație.

Finanțarea proiectelor: între PNRR și POT

În contextul pierderii unor finanțări PNRR, s-a propus reorientarea proiectelor către Programul Operațional de Transport (POT) 2021–2027. Însă nici această soluție nu este lipsită de complicații:

• CNIR este trecută oficial ca beneficiar eligibil pe site-ul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

• CNAIR nu este clar menționată ca beneficiar, deși, în baza HG-ului indicatorilor tehnico-economici, ar trebui să implementeze proiectul.

Rezultă, astfel, un paradox administrativ: entitatea care are atribuții legale nu poate accesa fondurile europene, iar cea care le poate accesa nu are atribuții legale. Acest blocaj juridic și instituțional subminează grav capacitatea statului român de a valorifica oportunitățile financiare disponibile, susține Grupul pentru Promovarea Infrastructurii.

Concluzii și recomandări

Cazul Autostrăzii Unirii (A8) este simptomatic pentru starea generală a infrastructurii rutiere din România: un sistem care funcționează la limita legalității, unde incoerențele legislative și suprapunerile instituționale împiedică implementarea eficientă a proiectelor de interes național.

Pentru a corecta aceste disfuncționalități, este imperativ să se acționeze în următoarele direcții:

• Clarificarea legislativă a competențelor CNAIR și CNIR, inclusiv prin revizuirea Hotărârilor de Guvern și a normelor de aplicare a programelor de finanțare.
• Profesionalizarea reală a structurilor administrative, cu accent pe capacitatea de management de proiect și respectarea cadrului legal.
• Unificarea sau delimitarea funcțională strictă a celor două companii, pentru a evita suprapunerile și blocajele instituționale.

Fără aceste reforme, România riscă să treacă de la promisiunea a mii de kilometri de autostradă, la realitatea câtorva sute, construite într-un haos birocratic și pe criterii neconforme principiilor de eficiență și transparență.

Autostrada Unirii: 4 loturi la CNAIR, 9 – la CNIR

Autostrada Unirii are aproximativ 304 km și cuprinde secțiuni montane dificile, cu tuneluri, viaducte și ecoducte. A8 are are în total 13 loturi și trece Prutul pe la Ungheni. Opt dintre tronsoane se află pe secțiunea Târgu Mureș – Târgu Neamț, iar cinci sunt pe secțiunea Târgu Neamț – Iași – Ungheni.

Din cele 13 loturi, 4 sunt în implementare la CNAIR, două cu contracte semnate, două pe care au demarat lucrările. Este vorba de Secțiunea Târgu Mureș – Miercurea Nirajului (24,4 km), Secțiunea Leghin – Târgu Neamț (29,9 km), Secțiunea Pipirig – Vânători Neamț (19,3 km) și Secțiunea Miercurea Nirajului – Sărățeni (23,4 km). Restul loturilor sunt în curtea CNIR.