Nicușor Dan publică averea Mirabelei Grădinaru, chiar în ziua votului din Senat. Ce avere a moștenit partenera președintelui
Cotroceniul a jucat cartea transparenței cu câteva ore înainte de votul decisiv din Senat. Nicușor Dan publică averea Mirabelei Grădinaru, după amendamentul AUR „cu dedicație”: terenuri, case moștenite, salariu de la Dacia și un împrumut de 116.000 de lei.
Partenera de viață a președintelui și-a făcut publice declarațiile de avere și de interese, deși nicio lege în vigoare nu o obligă la acest lucru.
Ce conține declarația de avere a Mirabelei Grădinaru
Documentul a fost completat la 4 august 2026 și cuprinde exclusiv patrimoniul propriu și veniturile copiilor aflați în întreținere. Bunurile lui Nicușor Dan nu apar, cei doi nefiind căsătoriți.
Grădinaru declară că deține integral un teren intravilan de 1.152 de metri pătrați în localitatea Moara Vlăsiei, județul Ilfov, cumpărat în 2021. În 2025, aceasta a moștenit mai multe cote din terenuri aflate în satul Zăpodeni, județul Vaslui: două terenuri intravilane, trei extravilane și o vie de 1.200 de metri pătrați, cu cote care variază între o optime și 7/32 din proprietăți.
Tot prin moștenire, partenera președintelui a dobândit cote din două case de locuit, una de 69 de metri pătrați în Vaslui și una de 84 de metri pătrați în Zăpodeni, precum și dintr-un teren intravilan din municipiul Vaslui. În declarație mai apar două autoturisme, un Renault Clio din 2016 și un Opel Vectra din 1992, ambele cumpărate. Nu sunt declarate bijuterii sau obiecte de artă.
„În spiritul transparenței și pentru a înlătura orice speculații, am decis împreună cu Mirabela să publicăm declarațiile sale de avere și de interese”, a transmis Nicușor Dan pe rețeaua X.
Împrumut de 116.563 de lei și salariu de la Automobile Dacia
La capitolul active financiare, Mirabela Grădinaru a înscris două conturi curente, la ING și Banca Transilvania, ambele cu soldul declarat zero. Cel mai important activ este un împrumut de 116.563,42 lei, acordat în nume personal Asociației S.O.S. Orașul.
Aceasta mai declară acțiuni Renault dobândite prin programele de acționariat destinate angajaților grupului, evaluate la aproximativ 4.000 de euro. Numărul acțiunilor nu este precizat, în document fiind trecută mențiunea „Voi reveni cu detalii”. La datorii figurează două obligații către ING: una de 1.760,18 lei și un credit de 50.000 de lei contractat în 2021, ambele scadente în 2026.
Pentru ultimul an fiscal încheiat, aceasta declară venituri salariale de 158.360 de lei de la Automobile Dacia SA, adică o medie de aproximativ 13.200 de lei pe lună. În declarația de interese apare calitatea de președinte al Asociației S.O.S. Orașul, fără calități în partide politice sau contracte finanțate din bani publici.
De ce partenera președintelui nu era obligată să își declare averea
Mirabela Grădinaru nu ocupă o funcție publică și nu are statut de demnitar. Nici titulatura de „primă-doamnă” nu are o consacrare constituțională sau legală în România, iar cei doi nu sunt căsătoriți, astfel că averea sa nu trebuia inclusă în declarația președintelui.
Situația s-a complicat suplimentar după Decizia CCR nr. 297 din 29 mai 2025. Curtea a stabilit că un demnitar nu poate răspunde penal pentru informațiile patrimoniale ale soțului ori ale altor membri ai familiei, întrucât declarația este dată pe proprie răspundere, iar datele aparțin unor terțe persoane. Tot atunci, CCR a eliminat și obligația publicării online a declarațiilor.
Referitor la aplicarea deciziei, ANI a precizat în mai 2026 că deponenții nu mai sunt obligați să completeze documentele cu date despre soț, soție și copiii majori. Publicarea făcută acum este, prin urmare, una voluntară.
Amendamentul AUR și problemele juridice pe care le ridică
Așa-numitul „amendament Mirabela Grădinaru” a fost introdus de AUR în proiectul noii Legi a integrității și adoptat în Camera Deputaților cu sprijinul PSD. Textul prevede că soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți cu președintele, parlamentarii, premierul sau miniștrii trebuie să depună propriile declarații de avere și de interese.
Ținta politică nu a fost ascunsă de inițiatori. Deputata AUR Ramona Bruynseels a invocat expres situația șefului statului, iar George Simion a susținut că parlamentarii care doreau modificarea legii doar pentru cazul lui Dominic Fritz ar fi încercat să „protejeze pe cineva la Cotroceni”.
Rămâne însă problema formulării extrem de generale. România nu are un regim legal al parteneriatului civil, iar proiectul nu precizează cine stabilește existența unei asemenea relații, pe baza căror dovezi și de la ce moment începe obligația. Chiar reprezentanții AUR au admis că ar fi necesare norme metodologice, iar USR a susținut că amendamentul riscă să fie declarat neconstituțional prin raportare la decizia CCR din 2025.
Proiectul, înregistrat cu numărul L464/2026, este o lege organică, iar Comisia pentru administrație publică a emis un aviz negativ.