Avertisment de urgență de la Guvern: blocajul companiilor strategice generează „risc sistemic semnificativ” și amenință securitatea națională

Un proiect de Ordonanță de Urgență (OUG), inițiat de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, scoate în evidență o situație critică în economia națională și avertizează asupra riscurilor majore asociate insolvenței companiilor strategice. Potrivit Notei de Fundamentare a proiectului, actualul cadru legal este „neadaptat situațiilor care implică operatori de interes strategic”, a căror disfuncționalitate poate produce „efecte în lanț asupra securității naționale, economice, energetice și sociale”.

Documentul arată că mediul economic românesc este marcat de „riscuri sistemice şi vulnerabilități de lichiditate”. În plus, România înregistrează una dintre „cele mai lungi proceduri de insolvență din Uniunea Europeană, cu o durată medie de 415 zile”, combinată cu „sprijin minimal pentru operatorii economici”, ceea ce limitează capacitatea acestora de a depăși crizele.

Amenințarea infrastructurilor critice și a fondurilor europene

Documentul avertizează că, în prezent, tratarea rigidă a insolvenței companiilor care dețin infrastructuri critice (energie, transport, apărare, comunicații, alimentaţie) reprezintă un pericol strategic, depășind sfera economică obișnuită. Conform Notei, perturbarea activității acestor operatori „poate compromite funcționarea infrastructurilor critice”, având „implicații directe asupra securității energetice, alimentare şi de apărare a statului”. Se subliniază că vulnerabilitățile sunt amplificate de faptul că Legea nr. 200/2006, deși eficientă pentru insolvențele comune, este „neadaptată” situațiilor care impun protejarea interesului național.

Pierderea continuității operaționale la nivelul entităților strategice „poate afecta implementarea investițiilor majore naționale și europene”. Acestea includ proiecte vitale finanțate prin mecanisme precum Planurile Teritoriale pentru Tranziție Justă (PTTJ) și alte fonduri europene. În lipsa măsurilor corective, există „riscul pierderii eligibilității pentru finanţările europene” și, implicit, afectarea „capacității României de absorbție a fondurilor europene”.

Pe termen lung, neadoptarea reglementărilor de protecție ar avea „consecințe grave asupra stabilității macroeconomice şi asupra credibilității externe a statului”, agravând riscurile sistemice și vulnerabilitățile de lichiditate prezente în piață.

Blocaje imediate, dezechilibre sociale și structurale

Incapacitatea temporară de plată a salariilor, un simptom al crizei de lichidități la operatorii strategici, este descrisă ca un generator rapid de efecte negative în lanț.

Efecte operaționale și de personal:

Discontinuitățile de plată se traduc în „discontinuități în activitatea operațională” a întreprinderilor, cu „risc de oprire a unor capacități esențiale” în domenii critice (energie, transport, apărare).

O consecință directă este „pierderea de personal calificat”, pe măsură ce salariații „părăsesc unitățile aflate în dificultate pentru a-și asigura stabilitatea veniturilor”.

Criza duce la „întârzieri în derularea contractelor publice și a proiectelor europene”, precum și la „întreruperi ale lanțurilor de aprovizionare şi pierderea încrederii partenerilor” interni și externi.

Dezechilibre sociale și macroeconomice structurale:

Pe termen scurt, efectul social imediat este „creşterea vulnerabilității economice şi sociale a familiilor afectate, cu potențial de amplificare a tensiunilor sociale”. La nivel național, disfuncționalitățile se traduc în „scăderea productivității și a veniturilor bugetare” și „accentuarea presiunilor asupra pieței muncii”.

Pe termen lung, acumularea acestor efecte conduce la dezechilibre structurale, incluzând „reducerea capacității de export, creşterea şomajului în sectoarele industriale, încetinirea ritmului de absorbție a fondurilor europene şi slăbirea rezilienței economice generale”.

Nota de Fundamentare precizează că, în lipsa unui mecanism care să asigure protecția salariilor și continuitatea operațională, riscul sistemic devine o amenințare iminentă, justificând adoptarea măsurilor prin OUG.

Zestrea grea și problematică a statului

Statul român are în patrimoniu sute de companii, de la energie și utilități, la transport și sănătate publica. În 2025, bilanțul a evidențiat cu brutalitate o realitate dureroasă: zeci de operatori de importanță strategică sunt în prag de colaps. Potrivit datelor oficiale, 266 de întreprinderi publice au generat pierderi de aproximativ 2,5 miliarde de lei, iar șapte dintre acestea — companii mari, cu rol cheie — au acumulat singure aproape 2 miliarde lei pierderi, chiar după ce au primit subvenții.

CFR Marfă: un gigant al transportului feroviar, pe pierdere continuă

În 2024, compania națională de transport feroviar de marfă, CFR Marfă SA, a raportat pierderi de 328 milioane lei la o cifră de afaceri de 677 milioane lei — ireversibil pentru un operator strategic cu ~ 3.000 de angajați. În ultimii cinci ani, pierderile cumulate depășesc 1 miliard lei, iar datoriile actuale sunt estimate la circa 4,7 miliarde lei. Guvernul a inclus CFR Marfă pe lista companiilor de stat ce vor fi, probabil, lichidate sau restructurate — un semnal de alarmă pentru transportul feroviar de marfă al României. Compania își trăiește ultimele clipe, ea fiind înlocuită de Carpatica Feroviar.

Electrocentrale Craiova: utilități vitale cu cont negativ

Electrocentrale Craiova SA, responsabilă pentru energie electrică și termoficare în regiunea sa de impact, apare pe lista „găurilor negre” ale statului. În 2024, pentru top 7 companii cu pierderi mari, aceasta a contribuit semnificativ — pierderile agregate se apropie de 2 miliarde lei. O astfel de companie este vitală pentru infrastructura energetică și pentru serviciile către populație — dar pierderile arată fragilitatea ei structurală.

Alma sistemului public de utilități, transport și sănătate — între datorii și insolvențe

Alte entități importante sunt de asemenea afectate:

• CN Unifarm SA — firmă de distribuție farmaceutică de stat — este semnalată cu pierderi severe.
• Compania Municipală Termoenergetica București SA — responsabilă cu termoficarea Capitalei — apare în topul firmelor cu pierderi.
• Metrorex SA — operatorul de transport al metroului — înregistrează pierderi repetate.
• CN Căi Ferate CFR SA — operator feroviar de pasageri/infrastructură — este de asemenea menționat printre companiile de stat cu pierderi semnificative.
• Complexul Energetic Valea Jiului SA — o companie din sectorul energetic/industrial de stat — figurează pe lista entităților vulnerabile.

De la subvenții la datoriile de stat

Conform celor declarați de autorități, subvențiile acordate companiilor publice se ridică la 14–14,1 miliarde lei anual, iar profiturile agregate — fără subvenții — nu reușesc să acopere pierderile: de aceea, pierderile nete rămân semnificative. Practic, statul subvenționează companiile — dar structura lor economică rămâne deficitară, semnalând că nu e vorba de un ciclu de criză temporar, ci de un dezechilibru structural.