Avertisment dur de la Bruxelles. România, vulnerabilă la un posibil colaps energetic

România primește un semnal de alarmă direct de la Bruxelles: țara noastră se confruntă cu un pericol iminent de blackout, pe fondul închiderii centralelor pe cărbune și a lipsei unor alternative viabile de producție. În paralel, guvernul promite reforme în instituțiile-cheie din domeniul energiei și al supravegherii financiare, dar opoziția acuză că acestea sunt doar măsuri de fațadă.

Avertisment european. România, risc real de criză energetică

Europarlamentarul Dan Nica a atras atenția că România se află într-o situație critică din cauza închiderii iminente a centralelor pe cărbune, fără ca acestea să fie înlocuite cu alte capacități de producție. Potrivit acestuia, țara riscă un colaps energetic dacă cererea de consum va depăși producția internă.

El a explicat că România a ajuns izolată pe piața europeană a energiei din cauza lipsei de interconectare între Austria și Ungaria, ceea ce împiedică importul de energie ieftină din Germania.

În plus, măsurile adoptate pe plan intern complică și mai mult situația: începând cu 1 ianuarie, producția pe cărbune va fi oprită definitiv, iar centralele nucleare din Ungaria vor intra în revizie, ceea ce reduce și mai mult disponibilitatea surselor externe.

21:22 • Internațional

Belgia se pregătește să trimită armata pe străzile din Bruxelles. Vor să stopeze acest fenomen

09:03, 26.08.2025 • ACTUALITATE

Ești pregătit pentru un blackout de 48 de ore? Ce trebuie să ai în casă ca să reziști

„România are o problemă uriaşă cu preţurile la energia electrică. Vedem că au venit ofertele la energie care sunt mai mari de 2,2 ori pentru cei care au consumuri foarte mici, cu 80% pentru cei cu consum mediu şi cu 20% pentru cei cu consum mare. Acum 5 ani de zile, preţurile erau de 5 ori mai mici”, a explicat oficialul.

Prețurile, tot mai greu de suportat de populație

Scumpirile din sectorul energetic pun presiune directă pe populație, mai ales că salariile și pensiile din România rămân mult sub media europeană. Dan Nica a comparat situația cu cea din Spania, unde o creștere bruscă a consumului ar putea genera blackouturi, avertizând că România riscă un scenariu similar.

Europarlamentarul a subliniat că, în lipsa unor soluții rapide, țara noastră va rămâne vulnerabilă la fluctuațiile pieței și la riscurile de întrerupere a alimentării cu energie, ceea ce ar putea avea efecte în lanț asupra economiei și vieții de zi cu zi.

„Sunt două cauze: Prima chestiune: lipsa de interconectare între Austria şi Ungaria, ceea ce face ca energia ieftină din Germania să nu ajungă şi în România. Noi am rămas ca un fel de insulă, expuşi la tot felul de fluctuaţii.

A doua chestiune: în România, am luat şi niște măsuri care sunt proaste, pentru că de la 1 ianuarie va trebui să încheiem tot ce este pe cărbune, fără să punem ceva în loc. Va fi şi revizie pentru centralele nucleare în Ungaria. Situaţia e critică.

Germania a avut energie negativă, n-a putut să ajungă şi în România, ca să ținem preţurile sub control. În România, nu avem salarii şi pensii atât de mari. Situaţia e foarte periculoasă. Dacă se întâmplă un consum mai mare de energie decât produci, se poate întâmpla ca în Spania (n.r. – riscul de blackout)”, mai arată Dan Nica, conform Antena 3.

Guvernul anunță reforme instituționale

În același timp, premierul Ilie Bolojan a declarat în Parlament că executivul pregătește o reformă amplă a instituțiilor-cheie din energie și supraveghere financiară – ANRE, ASF și ANCOM. Potrivit acestuia, schimbările nu reprezintă un moft, ci o necesitate pentru întărirea siguranței naționale și pentru o guvernanță mai eficientă.

Premierul a explicat că salariile din aceste instituții au fost considerate excesive, iar guvernul a decis să le reducă cu 30% pentru tot personalul, inclusiv pentru conducere. Bonusurile, anterior nelimitate, vor fi plafonate la maximum de două ori indemnizația unui ministru.

„Mi se spune că salariile la ASF, ANRE și ANCOM sunt prea mari. Da, tocmai de aceea Guvernul a propus o corecție: reducem salariile pentru tot personalul cu 30%, inclusiv la nivelul conducerii. Plafonăm la maximum de două ori indemnizația unui ministru bonusurile care, înainte, erau nelimitate, la latitudinea conducerii.

Aceste măsuri reduc veniturile disproporționate și le apropie de un nivel corect, care trebuie să fie justificat de performanță. În același timp, menținem un nivel de salarizare competitiv pentru a păstra expertiza în aceste domenii strategice”, a spus șeful Guvernului.

Dispută politică în jurul moțiunii de cenzură

Opoziția a criticat dur măsurile propuse, acuzând guvernul că mimează reforma și că instituțiile vizate continuă să fie marcate de corupție, incompetență și clientelism politic. Semnatarii moțiunii au reclamat că reducerea posturilor administrative ar afecta inclusiv funcțiile de verificare și control, esențiale pentru buna funcționare a instituțiilor.

În replică, premierul a afirmat că nu este normal ca în instituții strategice să existe un număr disproporționat de posturi administrative în raport cu cele de specialitate. El a avertizat că atacurile opoziției pot submina încrederea cetățenilor în instituțiile statului și pot alimenta mesaje propagandistice contrare intereselor României.