Avertisment oficial: România riscă tăieri de fonduri și costuri mai mari dacă nu oprește escaladarea deficitului
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2024/04/nazare1_12731800.jpg)
Ministerul Finanțelor a publicat execuția bugetară la finalul lunii mai 2025, iar cifrele arată o tendință clară de deteriorare a echilibrelor macroeconomice. Deficitul bugetar continuă să se adâncească, punând presiune asupra capacității României de a accesa fonduri europene și împrumuturi externe în condiții favorabile.
Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a avertizat public asupra implicațiilor grave ale acestei situații (deficitul bugetar care continuă să crească) și a subliniat nevoia urgentă de măsuri corective pentru a preveni o criză de încredere fiscală.
Date îngrijorătoare din execuția bugetară pe mai 2025: Deficitul a crescut cu peste 4 miliarde de lei față de 2024
Potrivit datelor oficiale, deficitul bugetar înregistrat la 31 mai 2025 a atins 64,23 miliarde de lei, cu 4,13 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Procentual, acesta se menține relativ constant, la 3,39% din PIB, comparativ cu 3,41% în mai 2024. Cu toate acestea, creșterea în termeni nominali confirmă presiunea crescândă asupra finanțelor publice.
„Nu am o misiune simplă, dar spun cu toată responsabilitatea: România are nevoie de măsuri ferme și urgente pentru a-și păstra credibilitatea internațională și stabilitatea economică”, a declarat ministrul Nazare într-un mesaj public.
Riscul pierderii calificativului de investiții și al suspendării fondurilor europene
Semnalele de alarmă vin și din partea agențiilor internaționale de rating. Fitch Ratings a avertizat deja că România ar putea pierde statutul de țară recomandată pentru investiții dacă nu implementează rapid măsuri de consolidare fiscală. În paralel, Comisia Europeană a declanșat procedura de deficit excesiv, solicitând Guvernului de la București un plan de corecție credibil până la sfârșitul lunii iunie.
În lipsa unui astfel de plan, țara riscă suspendarea fondurilor europene – o sursă esențială pentru finanțarea proiectelor de infrastructură, educație, sănătate și mediu. De asemenea, costurile de finanțare pentru împrumuturile externe ar putea crește, ceea ce ar însemna o povară suplimentară asupra bugetului național.
Venituri în creștere, dar insuficiente pentru a acoperi explozia cheltuielilor
Pe partea veniturilor, Ministerul Finanțelor raportează o creștere de 13,6% față de anul anterior, alimentată în special de încasările din impozitul pe venit, contribuțiile sociale, accize și fondurile europene. Totuși, creșterea veniturilor nu reușește să țină pasul cu ritmul cheltuielilor publice, care au avansat cu 12,2%.
Cele mai mari ponderi ale cheltuielilor sunt legate de asistența socială, dobânzile la datorie publică și investițiile din sectorul public. Această dinamică dezechilibrată între venituri și cheltuieli riscă să amplifice vulnerabilitățile bugetare, în condițiile în care economia României nu a crescut într-un ritm comparabil.
Nazare: „Corectarea dezechilibrului, o urgență națională”
Ministrul Finanțelor a insistat asupra faptului că dezechilibrul actual nu mai poate fi ignorat și că este nevoie de acțiuni rapide și clare pentru evitarea unor „consecințe dramatice pentru economie, dobânzi, investiții și locuri de muncă”.
„Practic, cheltuielile au crescut într-un ritm mai accelerat decât economia țării. Dacă nu corectăm urgent acest dezechilibru, accesul României la finanțare avantajoasă poate fi compromis”, a subliniat Nazare.
Situația bugetară, sub lupa piețelor și instituțiilor europene
Conform specialiștilor în economie, evoluția bugetului României în următoarele luni va fi esențială pentru menținerea încrederii investitorilor internaționali și pentru menținerea calificativelor de credit. Un plan de corecție fiscală coerent, aplicabil rapid și eficient, este considerat vital în contextul în care dobânzile la piețele externe sunt în creștere, iar competiția pentru resurse financiare devine tot mai acerbă.
Execuția bugetară completă este disponibilă pe site-ul oficial al Ministerului Finanțelor, iar autoritățile promit transparență totală în comunicarea măsurilor viitoare.