Avertisment pentru Bolojan: rectorul Politehnicii cere investiții, nu tăieri, în bugetul pe 2026
Mihnea Costoiu atrage atenția că bugetul Educației și Cercetării pentru 2026 va influența direct locurile de muncă bine plătite și competitivitatea economică a României. Rectorul Politehnicii București susține că reducerea cheltuielilor riscă să blocheze un moment-cheie în dezvoltarea cercetării, într-un context în care investițiile private au atins un nivel record. Mesaj dur pentru Ilie Bolojan.
„Investim sau tăiem?” – dilema bugetului pe 2026
Rectorul Universității Politehnica București, Mihnea Costoiu, a lansat un avertisment public adresat Guvernului și premierului Ilie Bolojan, în contextul discuțiilor privind bugetul Educației și Cercetării pentru anul 2026. Într-o postare amplă pe rețelele sociale, Costoiu susține că abordarea centrată exclusiv pe reducerea cheltuielilor este greșită și riscă să compromită dezvoltarea economică pe termen scurt și mediu.
Rectorul Politehnicii spune că dezbaterea privind bugetul Educației și Cercetării este una de „maximă actualitate”, dar ignorată în spațiul public, pe fondul presiunilor de reducere a cheltuielilor bugetare.
Declarațiile vin în contextul în care premierul Ilie Bolojan le-a cerut universităților să reducă cheltuielile în 2025, subiect discutat inclusiv la o întâlnire recentă de la Palatul Victoria cu Consiliul Național al Rectorilor.
„Discuțiile din aceste zile vor influența direct și imediat numărul locurilor de muncă bine plătite din România anului 2026 și următorii ani”, avertizează Costoiu.
Investițiile private în cercetare, la un nivel istoric
Unul dintre principalele argumente ale rectorului este creșterea spectaculoasă a investițiilor private în cercetare-dezvoltare, care în 2025 au ajuns la același nivel cu finanțarea publică.
Potrivit datelor prezentate de Mihnea Costoiu, evoluția este una accelerată:
- 2023: peste 200 milioane lei
- 2024: peste 540 milioane lei
- 2025: peste 1,6 miliarde lei
„Este o realizare extraordinară care arată că România se dezvoltă într-o direcție clară. Nu în viitor, ci chiar acum”, subliniază rectorul.
Acesta amintește că încă din 2014 a susținut modificări legislative privind facilitățile fiscale pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, tocmai pentru a crea predictibilitate și a încuraja companiile să investească pe termen lung.
Cercetarea înseamnă locuri de muncă, nu teorie
Costoiu respinge ideea că investițiile în cercetare ar avea efecte îndepărtate sau exclusiv academice. Potrivit acestuia, impactul este imediat și vizează domenii-cheie ale economiei.
„Vorbim despre formarea de specialiști ACUM. Vorbim despre locuri de muncă bine plătite ACUM”, afirmă rectorul, enumerând domenii precum IT, inteligență artificială, securitate cibernetică, industria automotive, sănătate, tranziție verde și microelectronică.
El subliniază că multe dintre aceste proiecte sunt deja realizate în parteneriat între universități și companii, iar mediul privat a transmis un semnal clar că România poate deveni un pol regional de tehnologie și inovație.
„Banii privați nu pot face totul singuri”
Rectorul Politehnicii avertizează însă că investițiile private nu pot substitui complet rolul statului. Fără infrastructură publică modernă, laboratoare performante și resursă umană bine pregătită, potențialul acestor investiții riscă să fie irosit.
„Fără mecanisme clare de transfer tehnologic și fără infrastructură publică solidă, cele 1,6 miliarde de lei riscă să fie subutilizate”, avertizează Costoiu.
În opinia sa, fiecare leu investit în universități și cercetare se întoarce rapid în economie, sub formă de competitivitate, performanță industrială și noi inițiative economice.
Mesaj direct către Guvern: soluția nu este tăierea
În final, rectorul transmite un mesaj clar către Guvern și premierul Ilie Bolojan: bugetul pentru 2026 nu ar trebui construit pe logica austerității, ci pe alinierea investițiilor publice cu dinamica mediului privat.
„Soluția pentru bugetul anului 2026 nu este tăierea, ci alinierea efortului statului cu dinamica investițiilor private. Trebuie să stimulăm investițiile pe termen lung în infrastructura de cercetare și să susținem domeniile de interes, nu să le tăiem finanțarea”, a concluzionat Mihnea Costoiu.