Avertismentul unui oficial BNR și o miză uriașă: România nu mai poate continua pe același drum

România a ajuns într-un punct critic din punct de vedere economic, avertizează Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale. Creșterea datoriei publice, deficitul bugetar ridicat și dezechilibrele economice acumulate în ultimii ani conturează un peisaj financiar îngrijorător. Oficialul BNR transmite însă că, în ciuda tensiunilor, există o șansă reală de redresare, iar aceasta se numește PNRR: peste 20 de miliarde de euro deja alocate României, bani care pot deveni motorul relansării economice dacă sunt folosiți eficient.

Consum ridicat, producție scăzută: o rețetă care a slăbit economia

În perioada 2024–2025, economia României a încetinit considerabil, după ani de creșteri bazate predominant pe consum. Deși cererea internă a rămas ridicată, oferta locală nu a ținut pasul, iar deficitul comercial a ajuns la cel mai ridicat nivel din UE. Politicile fiscale relaxate au alimentat consumul, însă mare parte din bani s-au dus către importuri, nu către producție internă.

În pofida unui deficit bugetar masiv, de 9,3% din PIB, România a înregistrat anul trecut o creștere economică modestă, de doar 0,9%. Explicația este simplă: o economie care consumă mai mult decât produce creează locuri de muncă în alte țări și acumulează datorii acasă. Exporturile nete au tras în jos creșterea economică cu aproape trei puncte procentuale, un semnal evident că lipsa de producție internă devine o vulnerabilitate majoră.

Deficite gemene și datorie publică în ascensiune

Modelul bazat pe consum și importuri s-a dovedit nesustenabil. Deficitul extern a ajuns la 8,2% din PIB, iar datoria publică crește într-un ritm accelerat, apropiindu-se de pragul de 60% din PIB. România cheltuiește deja mai mult pe dobânzi decât pe apărare, iar presiunea fiscală începe să fie simțită în întreaga economie.

14:34, 07.12.2025 • ECONOMIE

BNR explică de ce plătim rate mai mari. Statul concurează cu populația pentru bani

17:16, 24.11.2025 • ECONOMIE

BNR ridică nivelul de alertă: prognozele se schimbă radical

Specialiștii atrag atenția că o astfel de evoluție creează și un risc intergenerațional: datoriile noastre vor fi plătite de copiii și nepoții noștri, dacă nu sunt eliminate dezechilibrele din timp.

Schimbarea modelului economic: investițiile preiau rolul principal

În 2025 și 2026, economia pare să intre într-o nouă etapă, una în care investițiile — și nu consumul — devin principalul motor al creșterii. Indicii macroeconomici arată că România traversează o aterizare lină, un „soft landing”, evitând corecțiile brutale specifice unor crize majore. Chiar și fără creștere în trimestrul IV, economia va încheia anul cu un avans de aproximativ 1,3%.

Totuși, această stabilizare este fragilă și depinde aproape integral de investițiile finanțate din fonduri europene. Popa subliniază că, fără PNRR, România s-ar putea confrunta cu stagnare, având în vedere limitările consumului și necesitatea consolidării fiscale.

PNRR: oportunitatea strategică a următorilor ani

Fondurile din PNRR, în valoare totală de circa 5% din PIB, reprezintă „marea șansă” a României. Doar pentru 2026, sumele disponibile pot depăși 2,7% din PIB și sunt orientate aproape integral către proiecte de investiții. Impactul asupra economiei ar fi semnificativ: peste un punct procentual de creștere economică generată direct, plus multiple efecte de antrenare în anii următori.

În paralel, fondurile europene clasice din Cadrul Financiar Multianual pot aduce încă aproape 2% din PIB anual, mai ales în domeniul infrastructurii și dezvoltării regionale.

Cele mai mari alocări PNRR — peste 5,5 miliarde de euro — sunt dedicate transportului sustenabil. Peste jumătate din fondurile acestei componente sunt deja contractate, iar lucrările avansează pe autostrăzile A7 și A1, pe modernizări de linii feroviare, pasaje și investiții de siguranță rutieră.

România a ajuns astăzi la peste 1350 de kilometri de autostradă funcționali și are sute de kilometri în execuție, o mare parte finanțați din bani europeni.

Investițiile private, un alt pilon esențial

Pentru a ajunge la un nivel sustenabil de dezvoltare, România are nevoie de un val de investiții private: fabrici, centre de cercetare, parcuri industriale, huburi IT, investiții străine directe. Acestea însă depind de stabilitatea legislativă, de predictibilitate și de un climat prietenos pentru mediul de afaceri.

Cristian Popa atrage atenția că taxe precum impozitul pe cifra de afaceri pot descuraja investitorii într-un moment în care România are nevoie de capital extern. Capitalul se îndreaptă acolo unde se simte bine primit, iar în prezent există semnale mixte în ceea ce privește atractivitatea României.

Consolidarea fiscală: necesară, dar insuficientă fără investiții

Reformele fiscale adoptate au început să ofere investitorilor un semnal pozitiv. Dobânzile la care România se finanțează au scăzut, iar încrederea piețelor a crescut. Acest echilibru, însă, poate fi pierdut rapid în cazul unor derapaje bugetare sau al unei crize politice.

Popa subliniază că disciplina fiscală este indispensabilă. Creșterea deficitului ar putea duce la pierderea ratingului de investiții, la fuga capitalului și la deprecierea accelerată a monedei naționale. Consolidarea cheltuielilor publice, reducerea risipei și creșterea colectării sunt elemente-cheie pentru stabilitate.

PNRR, cheia creșterii economice în anii următori

Pentru 2026, scenariile pozitive depind în totalitate de capacitatea Guvernului de a absorbi fondurile europene. Ministerele, autoritățile locale și instituțiile centrale trebuie să lucreze sincronizat pentru a implementa proiectele deja contractate.

În lipsa unui efort administrativ coordonat, România riscă să piardă miliarde de euro care nu vor mai fi disponibile în anii următori. Iar fără aceste sume, creșterea economică ar putea coborî spre zero, exact în momentul în care deficitul extern și cel bugetar au nevoie de susținere suplimentară.

Oficialul BNR transmite clar: nu există o alternativă la rigoarea fiscală și nici o soluție miraculoasă pentru accelerarea creșterii economice. Instrumentul necesar există deja — fondurile europene. Acestea pot ține economia în zona pozitivă, pot reduce deficitele și pot consolida infrastructura țării, dacă sunt administrate eficient. Cu ele, România poate construi un model economic bazat pe investiții, productivitate și dezvoltare durabilă.