Avocatul Poporului spune „nu” răspunderii penale de la 12 ani. „Sub 14 ani nu există discernământ”

Reducerea vârstei răspunderii penale la 12 ani, chiar și doar pentru infracțiunea de omor, nu este justificată și poate produce efecte negative pe termen lung asupra copiilor. Aceasta este poziția transmisă de Avocatul Poporului Ministerului Justiției, în contextul proiectului legislativ aflat în dezbatere la Senat.

Instituția susține că minorii sub 14 ani nu au discernământul necesar pentru a înțelege pe deplin gravitatea unei fapte precum omorul și consecințele legale ale acesteia. Dezvoltarea psihică și emoțională a copilului nu este completă la 12 sau 13 ani, iar legea actuală pornește tocmai de la această premisă atunci când exclude răspunderea penală pentru copiii sub 14 ani.

Ce prevede proiectul de lege

În prezent, Codul penal stabilește că minorii sub 14 ani nu răspund penal, indiferent de gravitatea faptei comise. Între 14 și 16 ani, răspunderea penală intervine doar dacă se dovedește existența discernământului, iar după împlinirea vârstei de 16 ani, minorii răspund penal potrivit regulilor generale, însă într-un regim special.

Propunerea legislativă aflată în dezbatere ar coborî pragul de la 14 la 12 ani, însă exclusiv pentru infracțiunea de omor și doar în situațiile în care o evaluare psihologică și psihiatrică ar arăta că minorul a avut discernământ.

14:46, 03.02.2026 • ACTUALITATE

Avocatul Poporului, contestaţie la CCR: Neplata primei zile de concediu medical, considerată „impozit mascat” și „deturnare de fonduri”

09:45, 09.01.2026 • Sănătate

Scandalul noii taxe pe boală și prima zi de concediu medical neplătită ajung pe masa Avocatului Poporului

Inițiatorii argumentează că, în cazul unor fapte de o gravitate extremă, precum omorul, statul trebuie să dispună de instrumente penale pentru a interveni, chiar dacă autorul are 12 sau 13 ani. În forma actuală a legii, un copil sub 14 ani nu poate fi tras la răspundere penală, indiferent de faptă.

În expunerea de motive sunt invocate exemple din alte state unde limita de vârstă este mai scăzută decât în România. În Marea Britanie, Elveția și Australia, pragul este de 10 ani, iar în Turcia, Olanda și Grecia, de 12 ani. Există și țări unde răspunderea penală poate interveni de la 7 ani, precum Pakistan sau Nigeria.

Poziția Avocatului Poporului

Avocatul Poporului a transmis Ministerului Justiției un punct de vedere în care respinge modificarea cadrului legislativ. Argumentul central este că dezvoltarea psihică și emoțională a copilului nu este completă la 12 sau 13 ani.

Instituția consideră că la această vârstă capacitatea de a înțelege pe deplin gravitatea unei fapte precum omorul și consecințele legale ale acesteia nu este suficient dezvoltată. Din acest motiv, legea actuală pornește de la prezumția că minorii sub 14 ani nu au discernământ penal.

Potrivit Avocatului Poporului, reacția statului în astfel de situații trebuie să fie una de protecție și intervenție socială, nu de pedeapsă penală. Aceasta presupune consiliere psihologică, sprijin pentru familie, supraveghere și măsuri educative.

Argumentul proporționalității

Un alt argument invocat este cel al proporționalității. Conform unei analize realizate de instituție, în perioada 2023–2026 au fost identificate doar două cazuri de omor în care au fost implicați minori sub 14 ani.

În România trăiesc aproximativ trei milioane de copii cu vârste între 0 și 14 ani. Avocatul Poporului consideră că, deși aceste cazuri sunt extrem de grave, ele nu reprezintă un fenomen generalizat care să justifice modificarea legii pentru întreaga categorie de vârstă.

Instituția avertizează că legile nu ar trebui schimbate sub presiunea emoției publice generate de cazuri intens mediatizate.

Efectele posibile ale implicării penale timpurii

Potrivit punctului de vedere transmis, implicarea unui copil foarte tânăr în sistemul penal poate avea consecințe grave. Stigmatizarea, etichetarea drept „infractor” și expunerea la proceduri judiciare pot afecta pe termen lung șansele de integrare socială.

Studiile de specialitate invocate arată că intervenția penală timpurie nu reduce neapărat comportamentele violente, iar în anumite cazuri poate duce la agravarea acestora. În schimb, măsurile educative și de protecție socială au o eficiență mai mare în prevenirea recidivei.

Avocatul Poporului mai arată că mulți dintre minorii care ajung să comită fapte penale provin din medii vulnerabile: familii dezorganizate sau monoparentale, părinți plecați la muncă în străinătate, abandon școlar sau lipsă de supraveghere.

Instituția susține că problema reală nu este absența pedepsei penale, ci lipsa unor servicii sociale bine finanțate și eficiente care să intervină preventiv.

Analiza Ministerului Justiției

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a precizat că ministerul nu a inițiat un proiect de lege privind modificarea vârstei răspunderii penale, iar analiza se desfășoară în cadrul unui grup de lucru.

Acesta analizează oportunitatea modificării condițiilor răspunderii penale a minorilor, în urma consultării extinse cu instituții, autorități, profesioniști ai dreptului și reprezentanți ai societății civile.

La reuniunea organizată la 19 februarie 2026 au participat reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Avocatului Poporului, Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, Administrației Naționale a Penitenciarelor, Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici”, Direcției Naționale de Probațiune, Inspectoratului General al Poliției Române, precum și organizații neguvernamentale precum Salvați Copiii și UNICEF în România.