Avram Gal cere un plan de guvernare coerent: „Trăiesc, la fel ca mulți români, sentimentul că România își pierde reperele și energia”
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/06/avram-f-gal.jpeg)
Avram Gal, vicepreședinte PSD Cluj, susţine că România are nevoie urgentă de o transformare profundă a statului, printr-un plan de guvernare coerent, modern și eficient, bazat pe reforme structurale, regionalizare, digitalizare, investiții strategice și clarificare doctrinară, care să reconstruiască încrederea cetățenilor și să poziționeze țara ca lider regional.
Avram Gal: „Statul român rămâne captiv unui model învechit de guvernare“
Într-o postare de pe contul său de Facebook cu titlul „Plan de Guvernare pentru Transformarea României”, Avram Gal spune că „am ajuns într-un punct de inflexiune”.
„Trăiesc, la fel ca mulți români, sentimentul că România își pierde reperele și energia. Nu din lipsă de potențial, ci din cauza unui model de guvernare învechit, rigid, opac. Ne uităm în jur și vedem state care se reinventează, care investesc în oameni, în tehnologie, în idei. Noi, în schimb, rămânem ancorați în proceduri birocratice, în administrații locale parazitare și într-o clasă politică ce pare blocată într-o rutină a supraviețuirii. România traversează o perioadă de stagnare administrativă și fragmentare politică, într-un context regional și global în care schimbarea rapidă este norma. În pofida resurselor umane, naturale și strategice pe care le deține, statul român rămâne captiv unui model învechit de guvernare, cu un aparat administrativ supradimensionat, politici reactive și o lipsă acută de viziune pe termen lung. Cetățenii resimt această disfuncționalitate prin infrastructuri precare, decalaje regionale, lipsa unei industrii competitive și o birocrație sufocantă”, transmis vicepreşedintele PSD Cluj.
În paralel, presiunile externe – economice, climatice, demografice și geopolitice, Gal cere un stat capabil să reacționeze inteligent, să investească eficient și să protejeze interesele naționale într-o manieră sustenabilă.
„Încrederea investitorilor este fragilă, migrația creierelor continuă, iar clasa politică este percepută tot mai des ca fiind ruptă de nevoile reale ale societății.
Este momentul unei transformări radicale, dar echilibrate – o modernizare instituțională și economică bazată pe profesionalism, claritate ideologică, digitalizare, descentralizare și parteneriat real cu cetățeanul. Am gândit acest plan în urma unor consultări consistente cu specialiști și economiști de vârf din Europa și Statele Unite ale Americii, oameni pe care am privilegiul să îi cunosc personal și care mi-au oferit perspective valoroase asupra direcțiilor în care o țară ca România poate deveni relevantă și prosperă. Tocmai de aceea, am simțit nu doar oportunitatea, ci și responsabilitatea de a propune un plan coerent, ambițios și realist pentru transformarea profundă a statului român. România are nevoie de un plan integrat care să definească nu doar ce trebuie schimbat, ci cum, de ce și cu ce impact. Acest document propune exact această viziune, construită în jurul a zece piloni strategici de reformă și dezvoltare durabilă, susținuți de o arhitectură politică matură, în care rolul Președintelui devine esențial pentru echilibrul și direcția națiunii”, mai arată social-democratul.
Plan în 10 puncte
Acest plan de guvernare urmărește transformarea României într-o putere regională și un stat modern, eficient, orientat spre dezvoltare durabilă, justiție socială și leadership european, mai spune Avram Gal.
Măsurile sunt structurate pe 10 capitole strategice de dezvoltare și un capitol separat privind rolul Președintelui României, fiecare însoțit de explicații contextuale și reforme concrete:
- Reforma Guvernării și Regionalizarea
Pentru ca România să funcționeze eficient, este nevoie de un stat suplu, coerent și apropiat de cetățeni. Structura guvernamentală va fi redusă la aproximativ 15 ministere tematice, prin comasări funcționale și eliminarea agențiilor redundante. Regionalizarea administrativă va permite comasarea localităților mici, reducerea costurilor publice și livrarea de servicii moderne. Se vor crea regiuni administrative cu competențe proprii, după model european, iar funcțiile publice vor fi accesibile doar prin concursuri transparente.
- Stabilitate Fiscală și Reforma Bugetară
Redresarea bugetară este condiția de bază pentru orice proiect de țară. România va reduce treptat deficitul bugetar sub 3% din PIB, prin digitalizarea ANAF, eliminarea scutirilor fiscale abuzive și combaterea evaziunii. Politica fiscală va deveni predictibilă, fundamentată pe studii de impact și dialog social. Se va introduce o suprataxă temporară pe monopoluri și profituri excepționale, iar cheltuielile statului vor fi strict prioritizate în funcție de impactul public.
III. Investiții, Industrializare și Suveranitate Economică
O țară fără industrie strategică este o țară vulnerabilă. Guvernul va lansa un program național de reindustrializare, cu 10 poluri industriale regionale, bazate pe tehnologie și cercetare. Prin parteneriate public-private și granturi de stat, România va atrage investiții în domenii precum auto electric, biotehnologii, echipamente energetice și IT. Se vor crea condiții pentru relocalizarea producției europene din Asia către România și se va susține capitalul autohton.
- Agricultură și Securitate Alimentară
Hrana trebuie să devină o prioritate strategică. România va investi în sisteme moderne de irigații, procesare locală și infrastructură agricolă. Vor fi înființate huburi agroalimentare în fiecare regiune, iar cooperativele agricole vor fi susținute prin stimulente fiscale. Comasarea voluntară a terenurilor, mecanizarea și accesul facil la fonduri europene vor transforma agricultura dintr-o sursă de subzistență într-un motor de export și dezvoltare rurală.
- Educație și Resursa Umană
Fără educație, nicio societate nu poate progresa durabil. Se va asigura un buget de cel puțin 5% din PIB pentru educație, cu accent pe infrastructură, formarea cadrelor didactice și combaterea abandonului școlar. Învățământul profesional va fi reconfigurat în parteneriat cu mediul economic. Se va introduce educația digitală și antreprenorială din gimnaziu, iar performanța educațională va deveni criteriu de finanțare.
- Sănătate și Incluziune
Sănătatea nu este un cost, ci o investiție în viitor. Se vor finaliza spitalele regionale promise, se vor dota spitalele județene, iar medicina de familie va fi extinsă în toate zonele defavorizate. Digitalizarea sistemului medical, prevenția și accesul echitabil la tratament vor deveni priorități. În plan social, statul va condiționa sprijinul financiar de implicarea activă în comunitate și calificare profesională.
VII. Infrastructură și Coeziune Teritorială
Nicio dezvoltare nu e posibilă fără infrastructură modernă. România va accelera finalizarea coridoarelor de autostradă (A1, A3, A7, A8), modernizarea căilor ferate și dezvoltarea trenurilor metropolitane. Până în 2030, toate comunele vor fi racordate la apă, canalizare, gaz și internet. Administrațiile metropolitane vor gestiona în comun proiectele urbane și rurale, reducând birocrația și fragmentarea decizională.
VIII. Tranziție Energetică și Mediu
Independența energetică este cheia suveranității naționale. România va investi în reactoare modulare (SMR), exploatarea Neptun Deep și extinderea capacităților regenerabile (solar, eolian, hidro). Se vor instala capacități de stocare industrială și se va crea o rețea inteligentă de distribuție. În paralel, se vor planta 100.000 ha de păduri, va crește reciclarea urbană și se va introduce monitorizarea digitală a pădurilor cu drone și sateliți.
- Politică Externă și Apărare
România trebuie să devină un lider de stabilitate în regiune. Vom consolida relațiile strategice cu SUA, Polonia și partenerii NATO, vom sprijini integrarea Republicii Moldova și a Balcanilor în UE și vom construi capacități militare proprii prin producție de apărare locală. România va deveni un furnizor de securitate și know-how democratic în Estul Europei.
- Economie Digitală, Inovație și Antreprenoriat
„Viitorul economiei este digital, iar România trebuie să-l conducă, nu doar să-l urmeze. Vom crea o platformă unică digitală a statului, vom sprijini startup-urile inovative și vom investi în educația digitală. Se vor înființa incubatoare de afaceri în toate regiunile, iar securitatea cibernetică va deveni prioritate națională. România va deveni un actor regional în inteligență artificială, tehnologie blockchain și automatizare industrială”, explică social-democratul.
Rolul preşedintelui României
Totodată, Avram Gal vorbeşte şi depsre „Clarificare Ideologică și Rolul Președintelui”.
„Democrația autentică presupune alegeri reale între viziuni politice distincte, iar Președintele trebuie să fie garantul acestei diversități democratice. România are nevoie de o separație doctrinară clară între partidele de stânga și cele de dreapta, reflectată atât în discursul public cât și în programele de guvernare. Coalițiile transpartinice nu trebuie să fie normă, ci excepție, rezervată doar momentelor de criză națională profundă. Această clarificare va permite cetățenilor să voteze „pentru” un model de societate, nu doar „împotriva” altuia, iar competiția politică va deveni una de idei, nu de alianțe conjuncturale.
În acest context, Președintele are obligația constituțională de a media între puterile statului și de a garanta pluralismul politic. Într-o democrație matură, șeful statului nu trebuie să încurajeze coaliții permanente, ci să promoveze clarificarea doctrinară între stânga și dreapta, pentru ca cetățeanul să poată alege o direcție, nu doar o persoană.
Președintele trebuie să vegheze la buna funcționare a instituțiilor, la respectarea separației puterilor în stat și la protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor. În fața amenințărilor externe sau a crizelor interne, Președintele joacă un rol de liant național, dar și de reprezentant strategic în relația cu aliații externi. Atribuțiile prezidențiale trebuie exercitate cu sobrietate, echilibru și orientare exclusivă spre interesul național”, transmite Avram Gal.
Totodată, reprezentantul PSD afirmă că președintele are obligația constituțională de a media între puterile statului și de a garanta pluralismul politic. Într-o democrație matură, șeful statului nu trebuie să încurajeze coaliții permanente, ci să promoveze clarificarea doctrinară între stânga și dreapta, pentru ca cetățeanul să poată alege o direcție, nu doar o persoană.
„Președintele trebuie să vegheze la buna funcționare a instituțiilor, la respectarea separației puterilor în stat și la protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor. În fața amenințărilor externe sau a crizelor interne, Președintele joacă un rol de liant național, dar și de reprezentant strategic în relația cu aliații externi. Atribuțiile prezidențiale trebuie exercitate cu sobrietate, echilibru și orientare exclusivă spre interesul național.
În final, apreciez că România are o oportunitate istorică de a-și reseta modelul de dezvoltare. Prin regionalizare, digitalizare, industrializare inteligentă, investiții în oameni și infrastructură, poate deveni nu doar o țară cu standarde europene, ci un lider respectat în regiune. Acest plan de guvernare nu este o promisiune electorală, ci o viziune strategică de țară.
România, înainte de toate!”, conchide el.